Sare-n ochi

Am văzut pentru a nu mai știu câta oară cum au pângărit autoritățile din județul Alba vârful Muntelui Găina, acea zonă sacră pentru moți în care oamenii locului au „plantat” inițial o cruce de lemn pentru a fi mai aproape de Dumnezeu.  Mai târziu, ca semn al unității tuturor românilor, în anul 1924, cu ocazia centenarului nașterii lui Avram Iancu, Regele Ferdinand a ridicat o cruce de piatră botezată de moți „Crucea Iancului”. De 17 ani acea zonă „sacră” a Muntelui Găina este lipsită de simbolul unității naționale a tuturor românilor, de crucea ridicată în memoria eroului moților, a luptătorului pentru drepturile românilor, de însuși artizanul marii uniri, regele Ferdinand, supranumit „întregitorul”.  La ce le folosește „politrucilor” din Consiliul Județean Alba promovarea unui naționalism ieftin la manifestările de pe Muntele Găina, dacă însuși simbolul unității naționale va lipsi de pe vârf la centenarul unirii?

Documentele vremii descriu pelerinajul pe care, la şase ani de la Marea Unire, suve­ranul României reîntregite l-a făcut la locurile sacre ale moţilor, începând de la Țebea până pe platoul de pe Muntele Găina. „Luni, în 1 Septemvrie, la oarele 9 dimineaţa, alaiul regal a sosit în Vidra, de unde a pornit imediat în ascensiunea muntelui Găina. Trasându-se din vreme un drum improvizat, ascensiunea care a durat aproape două ore, s’a făcut în condiţiuni favorabile. Regele, Regina, A.A.S.S. Prinţul Carol, Principesa Ileana precum şi cei mai mulţi dintre oaspeţi, între cari şi unii prelaţi, au urcat călare muntele. Alţii au încercat să se folosească de care cu boi, până unde au putut străbate.

Către 11 începuse să mizguie ploaia. Vremea s’a înseninat, însă şi n’a fost nevoie de corturi solide, durate pe platoul muntelui de către batalionul de vânători din Abrud.
Piscul de răsărit al muntelui a fost amenajat în formă de cerc cu un diametru de 13 metri. Platforma sprijinită pe zidul de piatră are 6 trepte spre Vest.
În mijlocul platformei plantată cu jnepeni de munte a fost fixată crucea comemorativă de o reală valoare artistică, cioplită din piatră de Câmpulung, opera sculptorului Mâtauanu din Bucureşti, de unde fusese trimisă gata.
În felul acesta piscul nivelat al muntelui, cu troiţa în mijloc, întruchipează un măreţ altar sub cerul liber, dominând de la acea înălţime solitară o vastă şi fermecătoare regiune alpină, amintindu-ne imaginea lăcaşurilor de închinare ale vechilor Druizi, adoratori ai singurătaţilor înalte”.
Pe soclul troiţei a fost cioplită următoarea inscripţie:
„Inaltatu-s’a aceasta sfânta cruce întru amintirea nemuritorului Erou al Muntilor — Avram Iancu — din prilejul serbarii centenarului nasterii sale si s’a sfintit în ziua de 1 Septemvrie 1924 în prezenta M. S. Regele Ferdinand si a reprezentantilor Natiunii române întregite si recunoscatoare”.

Atât de recunoscătoare, încât la centenarul Marii Uniri, Crucea Iancului nu mai există și nici unuia dintre „cârmuitorili” județului Alba nu-i trece prin minte să o refacă, cu atât mai mult cu cât există numeroase poze cu monumentul care ar putea ajuta la refacerea acestuia.