Sare-n ochi

Din ce în ce mai mult lumea este condusă de mass-media și de rețelele de socializare care funcționează ca niște telecomenzi sociale. Este foarte ușor ca prin aceste canale de comunicare să fie induse diverse teme de dezbatere, să fie distorsionat adevărul sau să fie abătută atenția publică de la probleme esențiale ale unei țări prin diversiuni bine mascate în spatele unor subiecte emoționante. Aceste telecomenzi sociale nu ar putea funcționa într-o lume bine informată, învățată să gândească logic și să scormonească prin informație după adevăr. Dar societatea în care trăim este din ce în ce mai dispusă să înghită pe nemestecate orice informație, fără să facă o minimă corelație între știri, fără să le analizeze logic. Astfel că orice lozincă, orice „spaimă” publică, naște emoție colectivă și implicit reacțiile scontate de un sistem din ce în ce mai dispus să manipuleze oameni, voturi, decizii politice sau curente sociale.

De la începutul anului am descoperit un adevărat „Bau-bau” al României, vinovat pentru tot ce este rău în țara asta. Miliardarul american, de origine maghiară, George Soros, este inamicul public numărul unu al României. Cel puțin asta susține actuala putere pesedistă. După „mintea” lui Dragnea, a lui Grindeanu, a Olguței Vasilescu și a altor lideri PSD, cele câteva sute de mii de români care au ieșit în stradă împotriva Ordonanței Grațierii au fost plătiți de miliardarul american, care încearcă să facă jocurile maghiarilor și să rupă din România fostele teritorii ale Austro-Ungariei. Culmea este că această teorie este crezută de foarte mulți români, speriați de-a dreptul de posibilitatea ca Soros să taie, peste noapte, o felie din țară și să fugă cu ea cine știe unde. Această teorie, cum nu se poate mai falsă, o cred doar persoanele care nu se informează sau nu fac corelații între informații. În realitate, „bătrânul”, cum i se spune în Ungaria lui Soros, sau „Gyuri baci”, a devenit în țara vecină „persona non grata”, după ce Guvernul Orban i-a interzis universitatea și îl acuză că încearcă destabilizarea țării. În timp ce românii îl acuză că ar fi omul ungurilor, aceștia îl dau afară din țară, interzic activitatea asociațiilor și fundațiilor susținute de el și a Universității  Central Europene finanțată de Fundația „Soros”. În realitate, bătrânul miliardar s-a implicat, poate puțin cam mult, în susținerea candidatului Partidului Democrat pentru Casa Albă, iar acum plătește prețul înfrângerii, după ce republicanul Donald Trump a reușit o victorie surprinzătoare. Atât în Ungaria, cât și în România este vorba despre reașezarea puterilor mondiale și a noii strategii globale. Pe baza unui vid de putere creat în lume, odată cu schimbarea conducerii la Casa Albă, atât Dragnea, cât și Orban au încercat o reașezare tactică atât în ceea ce privește politica externă (în cazul lui Orban), cât și a politicii interne (în cazul lui Dragnea). Lucrurile s-au cam lămurit, pentru că administrația Trump a preluat relativ repede frâiele mondiale și cei doi lideri din Estul Europei, Dragnea și Orban, fac acum eforturi să-și arate atașamentul la antipatia noului președinte al SUA față de bătrânul Soros.

Pentru că teoriile conspirației și a „manglirii” Transilvaniei s-au cam râncezit, un nou subiect „fierbinte” aprinde dezbaterea publică în România, făcând să nu se mai discute despre adevăratele probleme ale oamenilor, cum ar fi creșterile de prețuri, datoria publică tot mai mare și îngroparea economiei private în dauna sectorului bugetar. Toată lumea discută acum despre familia tradițională și homosexualitate. De parcă nivelul de trai al românilor, îmbunătățirea serviciilor medicale, eradicarea corupției și modernizarea învățământului ar fi strâns legate de căsătoriile între persoane de același sex. Dar într-o țară în care telenovelele fac cel mai mare rating pe televiziuni, în care bârfa „pe șanț” era până nu de mult activitatea socială primordială, este firesc ca un subiect ca homosexualitatea să facă furori, mai ales dacă în „discuție” se amestecă și Biserica Ortodoxă Română. Marea problemă a României a devenit deodată definiția familiei ca fiind formată între un bărbat și o femeie. Interzicerea căsătoriilor între persoane de același gen vine pe fondul unei propagande făcute de Biserica Ortodoxă, care nu admite ca doi bărbați, sau două femei să ajungă în fața altarului ca mire și mireasă. Trecând peste faptul că va fi greu de definit cele două noțiuni în cazul persoanelor de același sex, constatăm o lipsă de toleranță a Bisericii, care o îndepărtează radical de o credință care pune dragostea și iertarea pe primul plan al valorilor creștine. Până la urmă statul, la presiunea bisericii, încearcă să reglementeze ceva ce încă nu este definit. Știința încă nu a putut elucida de unde apare comportamentul homosexual, ce îl determină, dacă este o deviație genetică sau psihică. Cert este că acest comportament există. Că în lume există bărbați care iubesc bărbații și femei care iubesc femeile. Ascundem sau acceptăm această realitate, ea există și acei oameni au dreptul, ca orice cetățean, să iubească, să-și împărtășească dragostea și să trăiască fericiți cu alesul sau aleasa inimii. Atâta timp cât plătesc taxe și impozite unui stat care ar trebui să-i ocrotească și să le respecte drepturile cetățenești, nu să le îngrădească aceste drepturi, atâta timp cât, la rândul lor, nu încalcă drepturile și libertățile altor persoane.