Sare-n ochi

Îți pupi copilul dimineața și îl urci în autobuzul școlar. Faci, de fapt, un gest devenit reflex din moment ce îl repeți de câțiva ani, zi de zi, cu excepția vacanțelor. Generația cu cheia la gât crește acum o generație de navetiști. Își pupi copilul, îl mângâi pe creștet și îl urci în autobuz cu speranța că, la întoarcere, are să-ţi arate bucuros o notă bună sau o să-și recite poezia pe care tocmai a învățat-o la școală. După câteva minute alergi disperat spre spital, cu sufletul la gură și cu speranța că îl găsești în viață și fără răni prea grave. Un transportator inconștient își lasă șoferul să urce la volan obosit și cu alcool în sânge. Degeaba există legi care impun transportatorilor să testeze șoferii înainte de a pleca în cursă, că acest lucru nu s-a întâmplat ieri dimineață. Un șofer iresponsabil, obosit la primele ore ale dimineții, se urcă la volanul unui microbuz care transportă elevi și reușește să adoarmă la volan. Cum să adormi la volan dimineața conducând un microbuz cu copii, care vorbesc între ei, fac gălăgie?! Urmele de alcool găsite de polițiști în sângele șoferului demonstrează că acesta a băut până la ore târzii din noapte. De aici, probabil și oboseala. Și, după un chef zdravăn, s-a gândit omul că o cursă  Hunedoara – Deva nu o fi greu de făcut. Dar nu orice fel de cursă. O cursă cu elevi care, în loc să ajungă la școală, au ajuns în spital. Și au avut noroc că lucrurile nu au fost mai grave, pentru că iresponsabilitatea șoferului putea să genereze o adevărată catastrofă.

De ce întâmplă în România astfel de lucruri? Pentru că sistemul de învățământ nu reușește să asigure condiții egale pentru copiii. Școlile sunt, unele mai bune, altele mai slabe, profesorii mai interesați sau mai dezinteresați de educația elevilor. În aceste condiții părinții își trimit odraslele la zeci de kilometri depărtare să învețe iar naveta o fac cum pot, cei mai mulți cu microbuze închiriate de școli sau primării. În România nu există un sistem de transport școlar cu reguli speciale, așa cum se întâmplă în țările civilizate. Microbuzele pentru elevi, administrate de primării, în special în mediul rural nu au un regim special de circulație stabilit prin normele rutiere ci se încadrează în regulile de circulație general valabile pentru autovehicule.  Până și în Republica Moldova există un regulament general valabil pentru transportul elevilor cu mijloace de transport speciale. În România aceste regulamente sunt adoptate de fiecare inspectorat în parte, ceea ce duce la posibilitatea oricărei firme de transport sau au unui deținător de microbuz să închirieze autovehiculul în vederea transportului de elevi, fără să fie pregătit pentru asta. În mod normal, autovehiculele trebuie să fie dotate cu mijloace de siguranță suplimentare, centuri de siguranță în trei puncte pentru locurile neprotejate și în două puncte pentru cele protejate, să aibă elemente de semnalizare suplimentare și inscripția „copii” sau „transport școlar”. Asta se întâmplă în țările civilizate şi în care statul are mai multă grijă de copii decât de politicienii corupți pe care încearcă să-i scoată din pușcării. De asemenea în țările „normale” șoferul ar fi avut obligația să se asigure că fiecare copil este asigurat cu centura de siguranță și abia apoi să plece la drum. Bine înțeles că la rândul său conducătorul auto trebuia să fie odihnit și fără urme de alcool în sânge.

România este țara lui „merge și așa”! Merge, până când un șofer inconștient adoarme la volanul microbuzului cu elevi și este la un pas de o tragedie fără margini. În microbuz se afla și fiul unui influent politician, europarlamentar. Sunt curios ce schimbări vor surveni în sistemul de transport al elevilor după accidentul de ieri. Sau va plăti doar șoferul inconștient și, eventual, transportatorul al cărui microbuz îl conducea, fără să se facă schimbări în regulile privind circulația pe drumurile publice a microbuzelor școlare, așa cum sunt în țările unde statul protejează cu adevărat copiii.