Sare-n ochi

Ultimele sondaje de opinie, date publicității de Kantar TNS, poate cea mai credibilă companie de sondare a opiniei publice, arată că doar cinci partide au șanse să intre în viitorul Parlament. Conform sondajului, jocul politic va fi foarte interesant ținând cont de faptul că în România, dreapta și stânga nu sunt clar definite și partidele se grupează mai degrabă pe criterii de interese economice, decât cele ideologice. PSD conduce detașat în opțiunile electoratului cu 45 la sută, urmat de PNL cu 25 de procente. Diferența dintre cele două partide poate fi explicată doar prin structura psihologică și nivelul de educație al electoratului tradițional al fiecăruia dintre cele două partide. Diferența de 20 de procente dintre cele două partide nu rezidă din activitatea politică, ci mai degrabă din incapacitatea PNL de a se omogeniza și tendința celor două fracțiuni, PNL și PDL, de a se sabota reciproc. În cazul acestei fuziuni, până în momentul de față s-a demonstrat că în politică rezultatul adunării este întotdeauna suma procentelor celor două partide. Interesant este că, totuși, două instituții care sunt atacate frecvent de PSD și oarecum protejate de PNL, DNA și Guvernul Cioloș, sunt mai bine văzute de populație decât PSD, dar nu trag după ele scorul liberalilor. Asta înseamnă că lumea nu-i percepe pe liberali ca fiind apărătorii DNA și nici susținători ai Guvernului Cioloș. Acesta este principalul motiv pentru care președintele Klaus Johannis a declarat că îl vrea în continuare pe Dacian Cioloș premier, iar acesta a anunțat că nu va intra în niciun partid. O intrare a premierului în PNL ar duce în acest moment la scăderea acestuia în sondaje și în niciun caz la o creștere a liberalilor. Dar susținerea pe care oamenii Alinei Gorghiu pot să i-o acorde ar putea să aducă procente în plus către PNL.

Paradoxal, dar explicabil ținând cont de educația electoratului PSD, este faptul că PSD, portdrapelul luptei împotriva DNA, se păstrează la o cotă ridicată în ciuda faptului că Direcția Anticorupție se bucură de o simpatie uriașă în rândul cetățenilor. Explicația pentru acest fenomen este cât se poate de simplă. Electoratul PSD se raportează față de partid în aceeași logică în care se raportează suporterii față de echipa favorită. Un stelist va ține cu Steaua, chiar dacă Gigi Becali a fost arestat, chiar dacă echipa nu mai joacă în Ghencea sau dacă nu mai are aceeași stemă cu care a câștigat în 1996 Cupa Campionilor. Pe aceeași logică, electoratul PSD va ține cu partidul lui Iliescu pe care a  apucat să-l voteze în 1990, indiferent de mesajele publice pe care le vor transmite liderii de stânga.

În mod neașteptat, și cred eu destul de mult umflat, apare pe locul trei USR (Uniunea Salvați România). Procentul de 10 la sută este surprinzător pentru un partid nou, cu structuri doar în orașele mari și fără lideri marcanți. USR se bazează strict pe electoratul anti-sistem. Pe acei oameni care nu vor să stea deoparte, dar sunt sătui de mizeria din clasa politică actuală. Cu toate astea, USR pare mai degrabă dispus să se alieze cu PNL. Mai mult, chiar să adune voturile electoratului nemulțumit de clasa politică și să-l ducă spre dreapta. Un partid „sanitar” de care stânga nu dispune în acest moment. Dar un partid format din grupuri extrem de labile, care pot fi greu controlate odată intrate într-o structură politică.

Pe locul patru, cu șapte procente, se situează partidul lui C.P. Tăriceanu, ALDE. Liderul „dreptei roșii” s-a evidențiat în ultimii ani cu discursul său anti-DNA. Tăriceanu este unul dintre politicienii cei mai controversați din România, fiind implicat în dosare aflate pe masa procurorilor anticorupție. Cu toate astea, până acum nu a fost foarte tare deranjat de aceștia. Dacă Tăriceanu rămâne lipit de PSD, este foarte posibilă forțarea unei guvernări alături de stânga. În această variantă, Klaus Johannis va fi pus înr-o situație dificilă. Numirea unui premier agreat de liberali s-ar putea bloca în incapacitatea acestuia de a aduna în jurul său o majoritate parlamentară care să-i susțină cabinetul.

UDMR nu mai este o surpriză cu cei cinci la sută din sondaje. Totuși, este prima dată cand maghiarii au emoții în ceea ce privește pragul electoral. O participare masivă la vot ar putea transforma cu ușurință cei cinci la sută într-un scor inferior. În cazul în care intră în Parlament, ca de obicei, UDMR se va lipi alături de partidul care este capabil să facă guvernul, dacă are nevoie de voturile maghiarilor.

În afara pragului electoral se situează PMP, cu patru procente. Partidul lui Băsescu este totuși aproape de pragul electoral, fiind în marja de eroare a sondajului. Discursul anti-DNA al lui Traian Băsescu din ultima perioadă a dezamăgit electoratul dur al fostului președinte. Dar, după modelul PSD și ALDE, nu cred că este de natură să afecteze scorul electoral al PMP. Traian Băsescu a demonstrat că este capabil să remonteze diferențe electorale mult mai mari în perioada campaniei electorale.