Iohannis, nici acum nu dai de pământ cu gașca lui Dragnea?

Cine și ce mandat i-a dat Dăncilei pentru vizita în Israel? Conform articolului 91 din Constituție, Președintele e șeful politicii externe – or, vedem că tocmai Cotroceniul e scos din ecuația încâlcită a mutării ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Mai mult, gașca lui Dragnea întinde coarda la limite incredibile: fixează politica externă nu la București, ci într-o altă țară, după consultări nu cu Președintele României, ci cu un premier străin. Cu manevra asta, vătaful de Teleorman bagă România exact acolo unde și-o dorește Estul moscovit, în zona gri, cea a țărilor instabile și neintegrabile într-un sistem de valori. În trista ei tradiție, România e făcută praf și pulbere de chiar propriii ei politicieni.

Care sunt, pe scurt, consecințele? Așa cum arată situația acum, vom fi izolați de restul Uniunii Europene. Tot ce vine de la Bruxelles e, de luni bune,  un semnal că țara asta se îndreptă spre ceea ce a demonstrat de mai multe ori în istoria recentă: partener imprevizibil, populist, prizonier al intereselor personale și de grup. Numără vizitele externe, în interiorul UE, ale socialiștilor, și o să vezi că toate canalele de comunicare cu Bruxelles-ul sunt colmatate. Vin doar atenționări că sărim calul, plus mirarea că banii europeni stau necheltuiți.

De ce face Dragnea toate acestea? În primul rând, instabilitatea e sursa lui de negociere. Preluarea instituțiilor, atacul la justiție, izolarea Președintelui în chestiunea deciziilor esențiale privind justiția și politica externă, toate duc spre un singur scop: șeful PSD să fie chemat la masa negocierilor. Vrea să arate că el e cel puternic, indiferent de instituții; el e cel ce horărăște, cu el „trebuie vorbit”.  Corupt, necorupt, la ușa lui trebuie să bați. Îi e frică de pușcărie, a făcut toate nefăcutele și acum musai să meargă înainte cu orice preț. Nu România mai e miza guvernării pesediste, ci libertatea liderului PSD.

Ce poate face Iohannis? La prima vedere are mâinile legate. A pus a treia oară premier socialist, asumându-și tot trecutul recent al precedenților premieri PSD împotriva statului de drept. A considerat votul din decembrie unic generator de legitimitate, fără să ia seama că PSD nu mai are nicio etică. Din acest punct de vedere, Iohannis și-a construit cu mâna lui capcana.

Și totuși, în ultimul ceas, Președintele poate schimba totul – așa cum joacă socialiștii pe o singură carte, așa va trebui să joace și Cotroceniul.  Cu Dragnea nu merg jumătățile de măsură, nu îl va convinge niciodată nimeni că statul de drept e o prioritate atâta vreme cât omul are în față poza unor gratii; dacă a rămas repetent că n-a fost în stare să învețe la o materie, în facultate, crezi că pricepe acum ce-s alea democrație și stat de drept? Dacă aș fi Iohannis, aș demite-o pur și simplu pe Dăncilă și aș chema partidele la negocieri pentru un nou premier. Sigur, ar urla toată gașca lui Dragnea, dar e demonstrabil, punct cu punct, că premierii socialiști de până acum au lucrat doar în beneficiul șefului PSD, ignorând cele mai elementare reguli ale economiei de care România are atâta nevoie. N-o să aprobe Parlamentul noul premier? – dizolvi Parlamentul, și el complice la nemerniciile socialiste. Iar dacă se pune problema suspendării, să vedem ce-or face liderii socialiști cu câteva milioane de oameni în stradă – o să-l mai țină în fruntea mesei pe Dragnea sau o să intre, de astă dată, ei la negocieri?

Nu toți pesediștii sunt fericiți că Dragnea conduce destinul țării. Nu cred, de exemplu, că un student din TSD e fericit să audă că programele Erasmus vor fi închise pentru țările care nu respectă statul de drept. Nu cred – alt exemplu –  că liderii județeni nu-și doresc autostrăzi și școli. Nu sunt toți complici sau penali, mulți au intrat în PSD chiar crezând că social-democrația e una dintre soluțiile de care țara asta are nevoie. Pe acești oameni se poate miza încă.

S-a ajuns la ori-ori, coada mâței va trebui ruptă. Pur și simplu, continuând așa, România se gripează, se închide și se amărăște, iar în momentul în care justiția va fi sub papuc, să știi că totul s-a sfârșit, e cale liberă spre manevrele care-ți pot închide gura pentru decenii. La fel ca-n Teleorman, te vei închina doar noilor moaște: o vidă, două vide – Videle.  Când proștii conduc, nu-ți mai permiți să fii deștept.