File din istoria Transilvaniei. Gabriel Bethlen, comemorat în fostul său palat
Recent s-au împlinit 400 de ani de la înscăunarea ca Principe al Transilvaniei a lui Gabriel Bethlen, cunoscut în istoriografia maghiară cu prenumele de Gabor. Acesta este considerat de maghiari ca unul dintre cei mai de seamă lideri politici şi militari ai Ungariei.
Bethlen Gábor este legat puternic de istoria judeţului Hunedoara, fiind născut la Ilia în anul 1580. De asemenea Principele Bethlen este ctitorul castelului Magna Curia aflat la poalele Cetăţii Deva.
Gabriel Bethlen, prezent printre statuile din Piaţa Eroilor
Statuia lui Bethlen Gabor face parte din cele 14 monumente ce reprezintă personaje istorice care şi-au pus amprenta asupra destinului Ungariei. Timp de un an, între 1620 şi 1621, nobilul născut la Ilia a fost ales Rege al Ungariei sub numele de Gabor I.
La începutul carierei sale politice, Gabriel Bethlen i-a slujit cu credinţă pe Sigismund Bathory, Ştefan Bocskai şi Gabriel Bathory. Când acesta din urmă a încercat să se unească cu Habsburgii, s-a răzvrătit şi a ajuns Principe. Domnia sa este cunoscută sub numele de „Epoca de Aur a Transilvaniei” datorită politicii de deschidere culturală şi dezvoltare economică impusă de acesta. În anul 1599, ca unul dintre apropiaţii lui Sigismund Bathory ia parte şi se remarcă în luptele ardelenilor cu Mihai Viteazul de la Şelimbăr, Mirăslău şi Gurăslău, după ce în prealabil participase la campanii militare împotriva turcilor în Banat şi Cetatea Timişorii. În anul 1600 îşi împarte averea cu fraţii păstrând pentru el domeniile de la Ilia. În anul 1602 ia parte la ample mişcări politice şi militare împotriva generalului Giorgio Basta, cel care l-a ucis mişeleşte pe Mihai Viteazul. Generalul Basta iese învingător din luptele cu maghiarii, iar Gabriel Bethlen se refugiază la Ilia şi mai apoi în cetatea Timişoara, controlată în acea vreme de turci. Urmează încă o perioadă tumultoasă şi plină de bătălii pierdute în viaţa tânărului, pe atunci Gabriel Bethlen, care ajunge să se refugieze la Belgrad şi să ceară din nou sprijinul turcilor. Cu ajutorul acestora se implică în mai multe campanii militare împotriva habsburgilor care voiau să pună mâna pe Transilvania. În anul 1613 se hotărăşte să preia frâiele Transilvaniei şi timp de un an îşi pregăteşte minuţios un plan în acest sens.
Ajuns Principe al Transilvaniei cu firman de la turci
Ca să-şi pregătească preluarea puterii în Transilvania, Gabriel Bethlen a început un turneu diplomatic în paşalâcurile turceşti care controlau Ungaria. El a făcut vizite de curtoazie în Timişoara, Buda şi Belgrad obţinând sprijinul Paşilor care conduceau cele trei cetăţi, cunoscând influenţa conducătorilor din teritoriu asupra deciziei Înaltei Porţi. La începutul anului 1613 obţine o audienţă la Sultan care îi promite sprijin în contextul în care principele în exerciţiu, Gabriel Bathory, a încheiat o alianţă cu regele Matyas al II-lea şi din Transilvania veneau tot mai multe reclamaţii. Susţinătorii lui Gabriel Bethlen din cetăţile controlate de turci au avut un rol important în decizia Sultanului. La întâi aprilie 1613 nobilul născut la Ilia avea să primească, de la Marele Vizir, documentul prin care era recunoscut ca Principe al Transilvaniei. Szkender Paşa împreună cu Hanul tătar Sahin Giráj şi domnitorii din Moldova şi Ţara Românească au primit ordin să-l însoţească pe Gabriel Bethlen în Transilvania împreună cu o puternică armată. În aceste condiţii în 21 octombrie, Dieta din Cluj l-a demis pe Gabriel Bathory din scaunul de Principe al Transilvaniei, iar două zile mai târziu nobilii maghiari reuniţi în forul legiuitor l-au înscăunat pe Gabriel Bethlen.
Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva organizează joi, 21 noiembrie 2013, evenimentul cultural-ştiinţific „400 de ani de la înscăunarea Principelui Gabriel Bethlen (1613-1629)”. Ales de Dietă, la 22 octombrie 1613, ca Principe al Transilvaniei, acest nobil născut la Ilia în anul 1580, s-a remarcat ca veritabil reformator, printre proiectele sale numărându-se şi constituirea unui Regat protestant al Daciei, proiect care se baza pe preocuparea sa de unire a bisericii protestante cu cea ortodoxă. A dus o politică europeană antihabsburgică şi a promovat o intensă politică de atragere a românilor la calvinism şi luteranism, pentru acest lucru sprijinind traducerea şi tipărirea de cărţi religioase în limba română. Fiind un adept al „luminării supuşilor” săi, Gabriel Bethlen a înfiinţat o salbă de colegii reformate la Alba Iulia, Orăştie, Aiud, Târgu-Mureş şi Cluj. Pentru o perioadă, Castelul Magna Curia i-a fost reşedinţă, clădirea purtând amprenta arhitecturală imprimată de acesta. Evenimentul va cuprinde evocarea Principelui prezentată de Dr. Vasile Ionaş, un concert de muzică medievală susţinut de Asociaţia „Corvinorum Ordo din Hunedoara” şi înmânarea medaliei „Gabriel Bethlen” unor personalităţi.
