Sare-n ochi

În județul Hunedoara, timpul pare că stă în loc, în timp ce vecinii noștri se dezvoltă în ritm galopant. Lipsa unor strategii coerente de dezvoltare, în absența unor lideri politici cu viziune, județul Hunedoara a rămas robul intereselor asfaltatorilor și constructorilor. Banii publici s-au scurs prin diverse „conducte” în buzunarele firmelor abonate la lucrări publice, multe dintre ele făcute de mântuială. Diversele studii și strategii de dezvoltare au fost, de asemenea, făcute, doar ca să fie plătite.  Așa a ajuns județul Hunedoara din punct de vedere economic și social mult în urma vecinilor noștri. Dacă Aradul și Timișul, județe de frontieră, erau oricum înaintea noastră, județul Alba se situa în urmă cu 10 ani după Hunedoara, din multe puncte de vedere. Dar în timp ce Alba s-a dezvoltat continuu în ultimul deceniu, atât economic, cât și social, județul Hunedoara nu numai că a stagnat, ci chiar a făcut pași înapoi. Privită de pe aceste meleaguri, România chiar că pare o țară greu de suportat. Nu aceeași părere o au timișorenii, arădenii, clujenii, sibienii sau locuitorii din județul Alba.  Principala vină pentru stagnarea județului Hunedoara o au politicienii, de toate culorile, care s-au perindat pe la Consiliul Județean sau prin Parlament  în ultimele trei legislaturi. Culmea este că aceiași, gropari ai județului, se înghesuie încă pe listele pentru Parlament.  Aceiași politicieni fără viziune, fără idei, fără disponibilitate de muncă în folosul oamenilor, ci doar „vânători” de bani publici pentru satisfacerea propriilor interese.  Principalele atuuri ale județului Alba sunt investitorii care      și-au deschis mici sau mari afaceri în zonă și turismul. Din punct de vedere al turismului, județul Hunedoara are un potențial comparabil cu cel din Alba. Pârtiile de schi de la Arieșeni și Șureanu sunt mult mai scurte, mai greu accesibile și cu mai puține locuri de cazare decât cele de la Râușor, Straja sau din Parâng. Parcul Național Retezat este mai spectaculos și mai vizitat decât partea Apusenilor care ține de județul Alba. Cetățile dacice, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Mormântul lui Arsenie Boca, Castelul de la Hunedoara și Cetatea Devei sunt obiective care pot împreună să concureze cu Cetatea „Alba Carolina” a Bălgradului. Cu toate astea, veniturile din turism  ale județului vecin sunt substanțial mai mari decât cele ale județului Hunedoara.  Și din punct de vedere al investițiilor străine sau cu capital autohton, județul Alba stă mult mai bine decât Hunedoara. În Cugir și Sebeș, practic, șomajul este aproape de zero. Doar cine nu vrea să muncească nu își găsește un serviciu.  În acea zonă s-au dezvoltat în ultimul timp unități de producție a pieselor auto, prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții. În același timp, în județul Hunedoara a fost distruse siderurgia, mineritul, recent și industria energetică este amenințată. În loc nu s-a pus nimic. Pentru că politicienii hunedoreni, factorii de decizie, nu au gândit nicio strategie pentru a înlocui cu ceva ramurile economice închise, locurile de muncă pierdute. Investitorii nu se apropie de județul Hunedoara în primul rând pentru că aici nu există forță de muncă cu calificarea cerută de ei. Niciun antreprenor nu va veni în  Brad sau în Valea Jiului să deschidă mine de aur sau cărbune. Și pentru altceva nu găsește forță de muncă cât de cât calificată. Nici la Hunedoara nu va investi nimeni în siderurgie.  Rămân valabile doar investiții în ramuri unde nu se cere o calificare superioară pentru angajați. Dar în asemenea posturi și salariile sunt foarte mici. Ori veniturile mici nu duc la dezvoltarea pe orizontală a economiei. Pentru a face atractiv județul Hunedoara investitorilor, prima investiție trebuie făcută în calificarea forței de muncă sau pregătirea tineretului în meserii care se cer pe piață, care ar fi căutate de investitorii ce, în lipsa personalului calificat, trec pe lângă noi și se opresc în alte locuri, cu potențial mai redus din punct de vedere economic, dar cu politicieni mai deștepți.