Sare-n ochi
Autorităţile din municipiul Hunedoara vorbesc tot mai mult în ultimul timp despre potenţialul turistic al localităţii. Privind în modul cel mai obiectiv lucrurile, nu-mi dau seama cu ce ar putea atrage Hunedoara potenţialii turişti. Ruinele fostului combinat siderurgic, care “poluează” vizual intrarea în oraşul de pe Cerna, sau halda de zgură “ronţăită” de căutătorii de fier nu par a atrage prea mulţi turişti. Singurul edificiu, pe care autorităţile încearcă să-l pună în valoare, este Castelul Corvinilor. Dar zidurile chiar şi renovate ale vechiului castel nu oferă turiştilor povestea pe care aceştia ar vrea să o audă. Cred că undeva, în zona de decizie a municipalităţii, lipsesc nişte oameni cu viziune, cultură şi voinţă. Zilele trecute Hunedoara a sărbătorit cu mare “pompă” Dragobetele. Năvalnicul personaj din mitologia slavă nu are prea multe legături nici cu Hunedoara, nici cu Transilvania. El a fost importat ca o replică la occidentalul şi mercantilul Valentines. În schimb, Matei Corvin, de la a cărui naştere s-au împlinit în 23 februarie 570 de ani, a fost uitat atât de edilii municipiului, cât şi de reprezentanţii societăţii civile. Fără familia Corvinilor, castelul din Hunedoara nu este decât o construcţie medievală banală. Valoarea lui constă tocmai în faima pe care şi-a creat-o în lume familia Corvinilor sau a Huniazilor cu rădăcini din această zonă. În toată lumea, de la Sydney la Montreal, la ora prânzului clopotele bisericilor catolice bat în memoria lui Ioan de Hunedoara, numit de Sfântul Scaun “Atlet al lui Hristos”. Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara (Iancu în istoriografia românească), a ajuns rege al Ungariei şi a fost unul dintre cei mai de seamă lideri europeni din secolul său. Matia (Matei) Corvin a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei şi domnia sa a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei. Descoperind realizările Renaşterii, a început să promoveze influenţele culturale italiene în Ungaria. Buda, Esztergom, Székesfehérvár şi Visegrád au fost printre oraşele care au beneficiat de stabilirea unui sistem de sănătate publică şi educaţie, precum şi a unui nou sistem juridic. S-a dovedit a fi un generos mecena al artiştilor din Italia (ex. Galeotto Marcio) şi Europa de Vest, care s-au strâns la curtea sa. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era cea mai mare colecţie europeană de cronici istorice şi lucrări filosofice şi ştiinţifice din secolul al XV-lea, numărând peste 5.000 de exemplare, fiecare exemplar valorând mai mult de 1.000 florini de aur. Domnia sa este considerată ca fiind unul dintre cele mai glorioase capitole ale istoriei Ungariei, marcate prin campanii militare victorioase ale temutei sale Fekete sereg (“Armata neagră”). Ungaria a cunoscut în timpul domniei sale cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmaţia, iar la est din Polonia, – excluzând Moldova şi Țara Românească – până în Bulgaria de astăzi). Matia Corvin a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia şi Luzaţia (Lausitz) şi Austria Inferioară. Vorbea maghiara, italiana, croata, latina şi mai târziu germana, ceha, slovaca, precum şi alte limbi slave. Regele Matia este amintit şi astăzi, în multe istorisiri şi cântece populare, ca un conducător foarte înţelept şi drept.
În Viena, Salzburg, Budapesta şi Cluj au avut loc în 23 februarie manifestări legate de naşterea unuia dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi lideri europeni din secolul al XV-lea. În Hunedoara edilii nu au avut timp de cel mai de seamă exponent al familiei care dă numele oraşului, au avut de sărbătorit Dragobetele.
