Sare-n ochi
Pe bună dreptate observatorii vieţii politice din judeţul Hunedoara se întreabă dacă mai există opoziţie. La drept vorbind, parafrazându-l pe nenea Iancu Caragiale, opoziţia din judeţul Hunedoara, e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Democrat Liberalii încă nu au reuşit să-şi revină din şocul alegerilor pierdute dezastruos anul trecut, iar celelalte partide, care ar putea să joace cartea opoziţiei nu există. Însă cea mai mare problemă a opoziţiei, în judeţul Hunedoara, rămâne lipsa de credibilitate. Condamnarea lui Mircia Muntean şi excluderea acestuia din partid, a scos PDL în afara partidelor cu reprezentare parlamentară din judeţul Hunedoara şi a dat încă o lovitură credibilităţii şi aşa şubrezite a partidului. Înainte de condamnarea lui Mircia Muntean, altă lovitură dată credibilităţii PDL a venit din Valea Jiului, unde primarul Tiberiu Iacob Ridzi – prim-vicepreşedinte al PDL Hunedoara, a scos un candidat marionetă ca să-i netezească drumul spre Camera Deputaţilor soţiei sale candidată din partea PP-DD. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Hunedoara unde celălalt prim-vicepreşedinte al PDL Hunedoara, Viorel Arion, a scos în faţă tot o marionetă ca să nu o încurce pe candidata USL, Carmen Hărău.
Preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara, Dorin Gligor a acceptat ambele trădări fără să ia nicio măsură împotriva celor doi lideri PDL, care au jucat împotriva intereselor partidului şi implicit împotriva electoratului dur dezamăgit de faptul că partidul a fost făcut „preş” la picioarele PP-DD respectiv USL. Gligor nu a avut decât două alternative în faţa trădării celor doi primari. Prima opţiune ar fi fost să ceară organizaţiei un vot de încredere punându-şi în joc mandatul de preşedinte pe principiul „ori eu ori ei”. Gligor a ales varianta mai sigură ca să rămână în poziţia de preşedinte al PDL, singura consolare după ce a pierdut toate bătăliile electorale la care a participat. Nu şi-a deranjat prim-vicepreşedinţii, lăsându-i să poarte negocieri cu partidele din USL, strict în interes propriu. Practic nici Tiberiu Iacob Ridzi, nici Viorel Arion nu mai sunt de facto primari PDL. Cei doi îşi fac singuri jocurile în negocieri mai mult sau mai puţin transparente cu USL. Gligor nu a făcut nici măcar un gest de primenire a organizaţiilor pe care putea să le controleze. L-a păstrat nepermis de mult în fruntea organizaţiei din Deva, pe Tiberiu Borca, un personaj fără credibilitate şi cu o imagine publică quasi-inexistentă. Nu a reformat organizaţia din Brad, păstrând în poziţii de conducere personaje care nu au reuşit să adune voturi decât pentru doi consilieri locali, şi aceia „mieluuşei” în relaţia cu primarul Florin Cazacu. A tergiversat foarte mult întinerirea echipelor de conducere în alte organizaţii păstrând lângă el aceeaşi lideri care şi-au dovedit limitele, unul dintre ei fiind chiar Secretarul General al BPJ, Dumitru Armăşescu.
Fără oameni de valoare pe care să se bazeze, cu primarii trădători aflaţi în coasta lui, Gligor nu are cum să reprezinte opoziţia în judeţul Hunedoara. El poate, în cel mai fericit caz, să-şi conserve poziţia de preşedinte, dar şi asta dacă nu-i va deranja pe cei care-i ţin de lesă pe primarii PDL, sigurii care mai vin către partid cu o zestre de capital politic în spate.
