Sare-n ochi

Devine din ce în ce mai clar că zilele Codruței Kovesi în fruntea DNA sunt numărate și că șefa Parchetului anticorupție are din ce în ce mai puțin sprijin extern și intern. Atacurile la adresa procurorului șef al DNA nu sunt nici noi, nici singulare, dar până acum toate s-au lovit ca de un zid de susținătorii interni și mai ales externi, care, de fiecare dată, au dat semnale fără echivoc că susțin lupta împotriva corupției și implicit pe Kovesi. Președintele Klaus Johannis, cu toate că declarativ susține lupta împotriva corupției, pare că nu mai este dispus să o gireze pe Codruța Kovesi în fruntea DNA, sau măcar să nu se amestece în lupta dintre Ministerul Justiției și aceasta. Șeful statului i-a avut în mână pe cei mai mari adversari ai șefei DNA și le-a dat puterea. Mesajul lui Johannis, în momentul în care a desemnat premier pe omul lui Dragnea, a fost unul de neutralitate. „Nu mă bag!”, a spus Johannis și a predat puterea acelei coaliții care a obținut cel mai bun scor în alegeri. Până la urmă, un exercițiu democratic. Dar acest „nu mă bag” are legătură evidentă și cu încercarea corupților din PSD de a o elimina de la DNA pe Kovesi. În acest caz, converg fericit pentru politicienii cu dosare penale interesele lor cu interesele mult superioare de a scoate DNA din zona de influență a anumitor cercuri care par a o ține de lesă pe șefa anticorupției. Este mai mult decât evident că în zona de „circ” anticorupție au apărut permanent dosare ale unor politicieni exact în perioada în care acestea trebuiau să apară, pentru ca ulterior să zacă o lungă perioadă prin sertarele procurorilor fără să fie soluționate. În „ograda” noastră este dosarul în care a fost acuzat fostul președinte al Consiliului Județean, Mircea Moloț, exact în momentul în care acesta și Tiberiu Balint puteau să intre în competiție pentru noi mandate. De câțiva ani peste dosarul respectiv s-a așternut uitarea. Și sunt, încă, numeroase exemple de dosare întocmite unor politicieni care deranjau, pentru fapte săvârșite în urmă cu cinci, șase sau șapte ani și scoase în momente cheie pentru cariera acestora. Dosarul lui Dan Radu Rușanu, finalizat cu achitarea acestuia, este încă un exemplu în care fostul șef ASF a deranjat interesele celor care o țin de lesă pe Kovesi și pentru asta a fost nevoit să fie dat la o parte cu forța coercitivă a statului, respectiv cu DNA. Este neîndoielnic că avem o clasă politică profund coruptă și sunt greu de pus sub semnul întrebării majoritatea faptelor pentru care DNA a întocmit dosare, dar Kovesi nu a explicat niciodată care sunt criteriile pe baza cărora aceste dosare sunt prezentate atenției publice doar în momente sensibile.

În momentul în care Donald Trump a decis să facă „America mare din nou” s-a sfârșit epoca „luptei împotriva corupției”, un mobil foarte bun pentru administrația democrată de a face cale liberă oamenilor săi de lobby în țările emergente. Consilierii americani cu care au colaborat procurorii DNA nu au făcut decât să subordoneze DNA intereselor SUA sub pretextul luptei împotriva corupției. O corupție pe care Kovesi nu a luptat să o elimine, ci să o reorienteze spre interesele agenților de lobby americani. Un exemplu elocvent este Dan Radu Rușanu, care a fost „săltat” din poziția de șef al ASF în momentul în care fostul ambasador al SUA, Mark Gitenstein, s-a implicat în dosarul firmei de asigurări ASTRA. Cum interesele lui Gitenstein erau să fie salvată ASTRA, Rușanu a dispărut. Același fost ambasador  conduce în momentul de față destinele Fondului „Proprietatea”, fără să-l prea întrebe cineva cum jonglează pe bursă cu acțiunile acesteia. Pentru ca democrații americani să controleze Fondul a fost nevoie de intervenția în forță și la momentul oportun a DNA asupra lui Viorel Hrebenciuc. Aceste manevre ale Codruței Kovesi, chiar dacă în mare parte aveau justificare legală, au vulnerabilizat atât instituția pe care o conduce, cât și pe ea personal. În momentul de față politica SUA față de statele emergente s-a schimbat radical. Administrația Trump nu mai tratează țările din fostul lagăr socialist sau Uniunea Europeană ca pe o colonie și ca pe niște parteneri de afaceri. Mărfurile din SUA și în special armamentul trebuie să intre pe piețele europene și asiatice.  Americanii au acum interesul ca economiile țărilor emergente să crească prin capitalul autohton. Iar o asemenea creștere este greu de realizat într-o țară cu o administrație timorată de lupta împotriva corupției. Este de așteptat, în aceste condiții, o relaxare a măsurilor de combatere și prevenire a corupției pe care Codruța Kovesi nu o poate accepta, intrând astfel în coliziune cu interesele acelor puteri care până acum au susținut-o, dar care au schimbat radical politica externă.