Sare în ochi
După rezultatul alegerilor de duminică, un lucru este clar. Oricât ne-am da noi ardelenii de ocoși, suntem mult prea simandicoși ca să schimbăm cumva soarta României. Îi lăsăm să hotărască soarta țării pe cei din sud și din Moldova, cei pe care îi apostrofăm că stau doar să aștepte pomenile clasei politice, că nu au cultul muncii, că nu știu să facă horincă și slană. Geaba nu votăm noi, mândri fiind, pentru un mic sau o bere, dacă nu votăm deloc. Iar prezența la vot în județele din Transilvania și Banat ne arată mai degrabă delăsători și indiferenți, decât prezenți și implicați. Calmul proverbial ardelenesc nu trebuie confundat cu nepăsarea. Dar e greu să creezi în doar 100 de ani o națiune dintr-un popor de slugi. O națiune cu spirit civic, cu oameni care se implică în destinul țării pe care o locuiesc, cu cetățeni interesați de prezentul lor și viitorul copiilor. Degeaba depunem coroane la mormântul lui Avram Iancu și ne punem în piept cocarde tricolore, dacă nu înțelegem nimic din pilda eroului românilor transilvăneni. Sfârșitul tragic al lui Avram Iancu a fost legat tocmai de această resemnare fatalistă cu care românii din Transilvania și-au acceptat întotdeauna soarta, fie că au fost sub administrație austro-ungară, fie că le-au decis soarta asistații social din Teleorman și violatorii din Vaslui.
,,Genetica socială” se manifestă și în Muntenia, Oltenia și Moldova. Spre deosebire de Transilvania și Banat, acolo avem o altă Românie. O Românie a oamenilor fără personalitate, a robilor, a țăranilor legați de glie, transformați peste noapte în cetățeni cu drept de vot. Interviurile luate de televiziuni pe străzile satelor din Teleorman, Olt sau Mehedinți demonstrează că oamenii habar nu au pentru ce sau pentru cine votează. Dar se duc disciplinați la urne pentru că așa le cere ,,stăpânul” – jupânul, primarul sau baronul local de a cărui bunăvoință este legată existența lor. Din frica de ,,stăpân”, nu din spirit civic, ,,rup” ușile secțiilor de vot, încă de la primele ore ale dimineții, cetățenii din zona de sud sau din Moldova.
Dureros este că și generația tânără se supune ,,geneticii” în lipsa unui sistem educațional care să dezvolte personalitatea și logica tinerilor. Spiritul civic nu se naște din ignoranță, ci din cultură, din cunoașterea istoriei adevărate și din dorința tinerilor de a se implica în viața publică. Doar că școala românească de 27 de ani nu face decât să depersonalizeze tinerii, să formeze generații de ignoranți crescuți cu false repere morale și cu sentimentul că destinul lor nu poate fi schimbat. Mai mult decât orice generație, tinerii români își detestă țara visând doar să se realizeze departe de ea. Și evident că nu te interesează viitorul unei țări pe care nu o iubești. Și dacă nu te interesează, de ce ai ieși la vot?
După votul de duminică poate fi trasă concluzia că implicarea cetățenilor în procesul electoral dovedește clar că România nu este încă pregătită pentru democrație. Că degeaba sistemul politic, are mai multe partide, degeaba există un simulacru de stat de drept cu o destul de certă separație a puterilor în stat, totuși, nivelul cultural al alegătorului român face imposibilă instaurarea democrației. Cetățenii nu sunt conștienți de importanța votului, de puterea lor în ziua scrutinului și de faptul că implicarea activă în viața țării poate să aducă acea schimbare, pe care, cel puțin teoretic, și-o doresc unii dintre români. Doar unii, pentru că majoritatea româmilor ”nu știe” sau ”nu înțelege” că se poate și altfel.
Sa inteleg ca romanii se transformau brusc in neam de lorzi si boieri, in implocati civic mai dihai decat nordicii daca votau cu tanti Gorghiu, cu prietnele dansei puse pe primele locuri si cu maretul economist/bancher Catu, pretenul de atac asupra leului a printului consort Isar si cu madama noastra hunedoreana.
Mai lasa-ne nene in durerea noastra, macar pe mine, care in 25 de ani e prima data ca nu merg la vot pentru ca ieri nu aveam cu cine sa votez, daca nu votam psd.
Macar sa sper ca psd-ul asta de acum n-o fi chiar psd-ul ala a lui Iliescu, pentru ca pnl-ul asta este sigur ceea ce a fost intotdeauna, adica un partid de ciurucuri care n-au sperat niciodata decat sa fure si cativa din el pe langa marii hoti din psd. Rezultatele de astazi sunt numai si numai din cauza pnl-ului, ale carui marete performante sunt: distrugerea pnt, torpilarea aliantei DA si, bijuteria coroanei: USL si referendul din 2012, care a pus bazele victoriei istorice a psd-ului de azi.
Asa ca va rog, nu ma mai faceti pe mine, care sigur am si mai multa scoala cinstita decat mata si mai multi bani facuti cinstit decat mata, tampit si neam de sluga, pentru ca sigur am macar doua generatii incaltate in neam mai mult decat mata, doar pentru ca anul asta n-am putut sa merg sa votez niste hoti mai mari ca psd-istii ca sa va iasa simbria mai groasa.
P.S. Ma bucur ca macar dvs. veti citi mesajul asta, asa ca de la o sluga catre un boier, caci de publicat sigur n-o sa o faceti.
Cred ca a-ti depasit bunul simt
va ofer un comentariu care ar trebui sa va dea de gindit
Atunci cand evidentele sunt innabusite de un sentiment de ura si cand ratiunea este acoperita de emotie, se intampla lucruri.
Am incercat sa pastrez o conduita morala in tot acest timp, cu argumente asumate in exprimarea unei optiuni. Incerc sa pastrez acest parcurs si astazi, cu o prezentare echilibrata a unei zi care a fost cel putin interesante.
Un rezultat aspru pentru democratie, insa rezultatul unui exercitiu electoral reprezinta cel mai expresiv fenomen caracteristic al democratiei reprezentative.
Din start exista cateva premiere. Prima data dupa 92 un singur partid obtine, si nu o alianta electorala, o majoritate absoluta in numar efectiv de mandate. Tot pentru prima data, dupa 2004 mediul urban a depasit mediul rural la prezenta, schimband aspectul bazinului electoral traditional al PSD, cel putin pe imaginea de moment. Persoanele cu varsta intre 35 si 65+ de ani (aceste generatii sunt tocmai cele care au trait experienta ante si postdecembrista, avand elemente de comparatie palpabile si nu doar discursive) au votat acest partid, iar nivelul de educatie al acestora a crescut la studii medii si superioare. In exercitiul democratic postdecembrist, este pentru prima data cand doar 6 judete din 42 au alte scoruri majoritare fata de partidul care a castigat la nivel national, indiferent de zona istorica. Dupa votul imens din 2012 indreptat spre USL, schimbat peste noapte de niste miscari de strada constituite intempestiv, cu oameni aparuti de nicaieri si care au oferit dovada calitatii profesionale prin activitatea guvernamentala a fost o piesa extrem de importanta in acest puzzle. Iar alte elemente de actiune, blamate si considerate vechi, asociate acestor ani trecuti, care s-au proliferat sub imaginea unor chipuri noi, au mai oferit inca un motiv care a adus Romania aici, acum.
Tema campaniei construite in jurul unui nume, care doar el, unul singur este bun si capabil si care reprezinta antiteza tuturor celor care se afla in polul opus al acestor calitati, a fost o greseala imensa de forma si fond, in contextul in care constructia acesteia s-a bazat pe teoria celor 27 de ani trecuti. Dupa doua experimente de acest gen, 2004 – Traian Basescu si 2014 – Klaus Iohannis, care nu au fost parte a acelui partid demonizat ci tocmai speranta asteptata in 12 din cei 27 de ani, a fost perceputa ca atare iar spirala tacerii a cunoscut o anumita profunzime care ieri a iesit la iveala. Totodata, multe mituri au fost demontate concret.
Alegerile au fost organizate de un guvern independent politic, aparent, cu titlul de specialisti, care a introdus cateva elemente de noutate care intaresc si mai mult aceste demitizari. Teoria fraudarii prin votul mortilor, votul multiplu, numaratoarea voturilor, bazinul electoral rural, toate au fost daramate conform acestor rezultate, punct cu punct. Teoria cinstit versus penal, intr-un context de justitie prea incetosat, a fost judecata de oameni care s-au ridicat deasupra unor interese si au privit calm, intai la locale si continuate in cursul zilei de ieri. Tot in acesti ultimi 12 ani, doar cateva nume s-au invartit la conducerea institutiilor puterii judiciare, iar actiunea lor nu a fost tocmai coerenta, din perspectiva independentei. Mai mult, dosarele mari de coruptie, pentru cine a avut simtirea si rabdarea sa observe, au fost realizate aproape exclusiv preferential, iar rezultatele evidentiate de acestea, in mod special prin raportul de comparatie la nivel de prejudicii au demonstrat contrariul celor vehiculate si promovate in spatele unui singur partid. Actiunea si nemultumirea manifestata pe Facebook s-a dovedit a fi greu de transpusa in realitate, chiar daca au existat si lucruri bune promovate printre acestea. Diaspora a fost un alt aspect de contradictie, in contextul unui numar record de sectii de votare si a posibilitatii exprimarii optiunii de vot prin corespondenta, participarea s-a plasat sub jumatatea pragului rezultatelor din 2014.
Discursul bazat pe ura si jigniri, aduse in contrabalanta la orice si impotriva oricui care exprima o alta parere, intr-un popor considerat ca fiind religios, a fost o greseala.
Dezbinarea izvorata de la cel mai inalt nivel, segregarea si inversunarea unor regiuni istorice impotriva celorlalte, a fost o greseala.
Proiectul de tara “Romania lucrului bine facut”, prin cele 3 miscari politice ale presedintelui au fost un alt motiv declansator al acestei reactii. Impunerea doamnei Gorghiu la conducerea PNL, impunerea unui prim-ministru la presiunea unei minoritati enorme a societatii civile, asa-zise, si contextualizarea unui partid conturat a se pozitiona anti-sistem, au fost miscari neinspirate, intelese de poporul tacut ca atare.
Va fi complicat de gestionat aceasta majoritate reprezentativa. Sper, ca in acest rastimp sa se contureze o platforma de dreapta coerenta si coagulata, inspre sanatatea exercitiului parlamentar democratic si pastrarea unui echilibru in ecuatia putere-opozitie. Sper, ca oamenii care vor alege aceasta cale, prin asumare si implicare activa d.p.v. politic, sa fie condusi de competenta si abilitatea acestui exercitiu profesional, politica fiind o profesie in sine, dincolo de specialitatea si experienta/expertiza din bagajul existential. Sper, toate aceste lucruri pentru constructia unei Romanii mari, la propriu si la figurat, in special, in perspectiva anului 2018…..
Intrebarea la care autorul nu raspunde ,este de ce ? Si nu vine cu nici o solutie de rezolvare a problemei , adica cu cine ? Maculatura ! 🙁
Vai de mine, ce oftică
Canci un loc pentru Mircică!
Încă nu ai plecat domnule Ciocan din Romania? Așa am văzut ca ai spus ca pleci dacă câștiga Psd. Crede-ma ca România nu pierde nimic dacă pleci. Ia-o și pa candidata cu tine.