Monumentul din Stănija

Satul Stănija aparține azi, din punct de vedere administrativ, cu tot cu cele două cătune componente, de comuna Buceș, însă a fost multă vreme autonomă, având ea însăși rangul de comună. La fel ca majoritatea localităților din județul Hunedoara. Cel puțin așa se regăsește ea în perioada interbelică, când succesive adoptări sau modificări ale legii privind organizarea administrativă au influențat viața de zi cu zi a locuitorilor din zonă. Căci una era să ai primar la tine în sat și alta să te deplasezi până în satul vecin, unde șede primarul.

 Războiul din 1914 – 1920

Monumentul eroilor din Stănija e amplasat aproximativ în centrul localității la o intersecție de drumuri. Interesant și mai ales util este în primul rând faptul că se menționează data la care a fost ridicat, 22 octombrie 1936, apoi limitele temporale, mai puțin întâlnite, între care este încadrat Războiul cel Mare: 1914 – 1920.

Explicația este relativ la îndemână dacă ne gândim că, deși armistițiul a fost semnat la 11 noiembrie 1918, situațiile conflictuale pe diferite fronturi a continuat până la încheierea efectivă a tratatelor de pace. Mai mult, în ceea ce privește unele dintre contingentele românești, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, datorită războiului româno-ungar, înregistrează pierderi umane efective pe front (nu ne referim la cele înregistrate pe paturile de spitale sau ulterior, acasă, din cauza rănilor) până în luna aprilie 1920, când în ziua de 20 ultima unitate românească se retrage de pe teritoriul Ungariei, la insistențele Antantei.

Am întâlnit de-a lungul cercetărilor de teren mai multe cruci individuale de eroi, pe care era trecut ca an al morții 1920, unul dintre cazuri fiind semnalat în cimitirul din localitatea Vaidei, comuna Romos: „OPREAN GHEORGHE / Născ. 1894 / Dec. 1920 / în război la / BICHIȘCHIȘABA”. Spuneam atunci că din anumite considerente politice și diplomatice se evită acest subiect al „războiului prelungit”, iar faptul este de înțeles. Însă în volumul generalului mai sus amintit, Gh. D. Mărdărescu, Campania pentru desrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei (1918-1920) (București, 1921), se estimează că între 11 noiembrie 1918 și 20 aprilie 1920, și-au pierdut viața aproximativ 70 de ofițeri și 3600 de soldați din armata română. Iar cifrele erau relativ proaspete în memoria comandantului.

Monument ridicat de legionari

 Prin urmare datele săpate în piatra monumentului din Stănija nu sunt inexacte. Surpinzătoare este o parte din textul care precede numele eroilor și în care se menționează că respectiva cruce a fost ridicată de către legionarii din comună. Nu este cazul acum să comentăm acest fapt, dar el trebuie consemnat, mai ales că, la o privire sumară, rândul cu „legionarii din” pare să fi fost martelat în perioada comunistă și rescris ulterior. Tot la o primă privire însă, sub cele două cuvinte pare să se afle un „palimpsest”. Din nou, adevărul istoric poate fi relevat definitiv prin studierea pe viitor a mai multor surse documentare. Iar cercetările pot aduce surprize și în ceea ce privește textele de pe alte monumente ale eroilor ridicate în deceniul patru al secolului XX.

Din punct de vedere tehnic, monumentul de piatră este compus din trei registre amplasate pe un soclu recent de ciment în două trepte. Particularitatea sa constă în faptul că partea superioară, constituită dintr-o cruce incizată cu inscripțiile de consacrare și cu semnul altei cruci, este amplasată pe un registru median dreptunghiular ornamentat cu alte două cruci de dimensiuni mai mici. Alte elemente decorative demne de semnalat nu am sesizat, iar textul săpat în piatra monumentului pe ambele fețe este următorul:

„CRUCE RIDICATĂ / ÎNTRU MĂRIREA LUI D-ZEU ȘI / ÎN AMINTIREA EROILOR DIN COMUNA / STĂNIJA CĂZUȚI PE CÂMPUL DE // LUPTĂ PENTRU / ÎNTRGIREA / NEAMULUI ȘI / MĂRIREA PATRIEI / DIN 1914 – 1920 / RIDICATĂ DE / LEGIONARII DIN / COMUNA STĂNIJA / ÎN 22 OCT. 1936 / GROZAV . PETRU / DAVID . GAVRILĂ / CĂTĂLINA NICOLAE / BOCȘER . IOAN / ILIEȘ . PETRU / MĂRCUȘ . TODOR / SAS . SIMION /// TRÂNCĂ . AVRAM / BRADEA . TODOR . MĂRCUȘ . IOAN / BOTA . PETRU . MĂRCUȘ . PETRU / CRĂCIUN . SOFRON // GLIGOR / PETRU / MARCUȘ PETRU / ACHIM AVRAM / MARINCESC PETRU / CATALINA IOAN / PRECUP PETRU / CRĂCIUN PETRU / MARCUȘ NICOLAE / PRECUP PETRU / CRĂCIUN IOAN / IANC AVRAM / MĂRCUȘ TODOR / CRĂCIUN PETRU / PRECUP NICOLAE / MARCUȘ PETRU”.

Dar despre acest monument sperăm să mai vorbim și cu altă ocazie.

Daniel I. Iancu