glasul-hd.ro Web analytics


Reportaj

1 Iunie, în comunism

În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 1 Iunie n-a avut în centru copilul, sărbătoritul zilei, ci regimul totalitar, Uniunea Sovietică, partidul unic, „conducătorul iubit” Nicolae Ceaușescu și cultul personalității lui. Copilul în comunism a fost un obiect de propagandă. Regimul voia să creeze un om nou, docil și controlat de aparatul de partid și de Securitate, și bazele acestei transformări ideologice trebuiau puse încă din copilărie.

Existau nomenclaturiști, cei cu funcții în partid și aparatul represiv la centru și în județe, „elitele” comuniste, care nu simțeau lipsurile ca restul populației. Nici ei și nici copiii lor. Dar pentru majoritatea familiilor, România comunistă a fost un lagăr. Părinții care au trăit acele vremuri le disprețuiesc. Un copil care vedea (rar) o banană se bucura de ea ca de Moș Crăciun (care pe vremea aceea se numea Moș Gerilă şi venea doar după discursul insuportabil al „Conducătorului iubit”, în noaptea de Anul Nou, nicidecum în dimineaţa de 25 decembrie). Sunt deja antologice povestirile cu ce însemna să bei un Pepsi, să mănânci o ciocolată „de dincolo” (cum i se spunea Occidentului), să ai acces la alimente de bază, mai ales în ultima perioadă a regimului comunist.
Copilăria era cenușie și plină de lipsuri, elevii erau înrolați de mici în organizații gândite să le dea o educație comunistă („Șoimii patriei”, „Pionierii”), erau puși să participe la sărbători grandioase de ziua lui Ceaușescu, de 23 August, să defileze pe stadioane, să poarte în spate litere cu „Partidul Comunist Român”, „Republica Socialistă România”, „Tovarășul Nicolae Ceaușescu” și să se întoarcă cu premii de la „Cântarea României”. Între viața reală a adulților și copiilor în comunism și viața prezentată de propaganda de partid și de presa vremii, controlată de regimul comunist, era o prăpastie. Ziua de 1 Iunie nu sărbătoarea copilul, ci aducea osanale dictaturii comuniste printr-un teatru grotesc în care copiii erau folosiți în rolurile principale.
Glasul Hunedoarei vă propune o incursiune în istoria sărbătorii de 1 Iunie, așa cum a fost reflectată de cel mai important instrument de propagandă din județul Hunedoara din perioada comunistă, ziarul „Drumul socialismului” – „organ al Comitetului Județean Hunedoara al PCR”.

Anii ’50

Informațiile despre „Ziua copilului” au fost subordonate în anii ’50, ani de represiune cruntă și de sovietizare a României, propagandei generale care glorifica Uniunea Sovietică și tot ce venea de la Moscova. „La 1 iunie, privirile celor ce iubesc copiii și le doresc o copilărie însorită, se îndreaptă către Uniunea Sovietică și țările de democrație populară, unde grija și dragostea față de copii au devenit caracteristici esențiale ale societății. În Uniunea Sovietică, pentru copii s-au creat numeroase școli și grădinițe, preventorii și case de copii, bine utilitate și întreținute”.
După ce a distrus învățământul românesc și sistemul lui de valori din perioada interbelică, regimul comunist folosea sărbătoarea de 1 Iunie pentru a lăuda educația de tip sovietic.“În anii regimului de democrație populară, în regiunea Hunedoara s-au obținut multe realizări în domeniul ocrotirii mamei și a copilului. (…) În locul unei școli care cultiva misticismul, ura între oameni și disprețul față de muncitori, astăzi avem o școală în care copiii învață despre legile de dezvoltare a societății, despre viață și adevăr”.
Intrarea în rândul „Pionierilor” a unui grup de copii este descrisă de „Drumul Socialismului” drept un eveniment de o simbolistică eternă în sufletul micilor comuniști. Pentru că astfel erau priviți copiii, niște comuniști în devenire, niște viitoare instrumente utile pentru regim. „Despre solemnitatea ceremonialului adunării ar fi multe de spus. S-a dat raportul de dimineață, s-a salutat aducerea drapelului detașamentului, s-a vorbit despre cinstea de a fi pionier și altele. Cu glas cristalin cele șase eleve au repetat după instructoare angajamentul (îl învățaseră mai de mult), după care li s-a pus la gât cravata roșie, iar pe piept insigna de pionier. Instructoarea le-a sărutat apoi pe frunte pe noile pioniere. Acestea erau alte șase fiice ale sale, alte șase vlăstare de pregătirea și educarea cărora are să răspundă în viitor. «La luptă pentru cauza Partidului Muncitoresc Romîn, fiți gata!», a salutat instructoarea. «Sunt gata întotdeauna», a răspuns ca unul singur întregul detașament”. (D. S. – iunie 1957).

Anii ‘60

Este normal ca un copil să se joace, să aibă prieteni, să nu-l intereseze construcția socialismului. Nu și pentru regim. Copiii trebuiau educați pe linia partidului-stat. „Documentele Congresului al III-lea al PMR (Partidul Muncitoresc Romîn – n. red.) prevăd sarcini grandioase și de mare răspundere pentru educația tinerei generații. În vederea traducerii în viață a acestor prevederi se creează condiții tot mai bune ca educația tineretului să se ridice la nivelul cerințelor societății noastre, să corespundă sarcinilor desăvârșirii construcției socialismului și trecerii la construirea treptată a comunismului”.
Propaganda anti-occidentală n-a făcut pauză nici de „Ziua copilului”. Din contră, s-a folosit de sărbătoare pentru a promova „fake news-uri” – cât de fericiți sunt copiii din lagărul comunist față de oropsiții din Occident. „În SUA, peste un milion de copii de vârstă școlară nu pot beneficia de dreptul la învățătură. În țările coloniale și dependente marea majoritate a populației este analfabetă, unele chiar peste 90 la sută. Acestea sunt numai câteva exemple din viața de mizerie a copiilor din țările capitaliste. Câte suferinți nu poartă în inimile lor părinții acestor copii și cîtă deosebire există între viața acestora și a copiilor din țările socialiste”. „Copiii noștri trebuie să cunoască trecutul de luptă al poporului, să știe că dacă viața lor se deosebește de copilăria tristă, plină de umilințe și lipsuri a părinților lor, aceasta se datorează luptei neobosite a partidului care a știut să conducă poporul pe drumul socialismului”.

Anii ‘70

Șeful suprem, dictatorul Nicolae Ceaușescu, este tot mai prezent în toate știrile. Evenimentele și relatările de 1 Iunie sunt contaminate cu referiri la persoana „conducătorului iubit”, realizările și discursurile lui.
„«Voi, copiii de azi ai țării – spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea la a 11-a Conferință Națională a Organizației Pionierilor – aveți fericirea de a vă fi născut și de a crește în anii celor mai profunde transformări innoitoare care s-au petrecut vreodată în existența milenară a României»”
„Ieri după-amiază, în marea Sală a sporturilor din Deva, a avut loc festivitatea sărbătoririi Zilei copilului. Organizată de către Consiliul municipal al Organizației pionierilor și șoimilor patriei și Comitetului municipal al femeilor, la spectacolul cultural sportiv au luat parte un mare număr de locuitori ai Devei, părinți cadre didactice. Mulțumind pentru condițiile minunate de viață și copilărie fericită, prin vers, cântec și joc, copiii au adus un fierbinte omagiu patriei, Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului român”.
„Partidul meu, partidul meu iubit / Te simt arzând în roșia-mi cravată / În mîna de miner a dragului meu tată / În glasul tovarășei ce se-n-mlădie cald / În inimile noastre ce prin tine ard / Noi te iubim, te vom iubi mereu / Și trei cuvinte sfinte-avem cît va fi glia / Partidul, Ceaușescu, România!” (Poezie atribuită unui elev din clasa I, de la Școala Generală Nr. 7 din Petroșani).

Anii ‘80

Cultul personalității ajunge politică de stat. Nicolae și Elena Ceaușescu sunt puși alături de Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu. Tot ce se scrie despre ei devine adulație. Cronicarii regimului se întrec în ode. Copiii sunt scoși la înaintare pentru a slăvi imaginea megalomanică a unui dictator detestat de popor. 1 Iunie este o sărbătoare comunistă și atât. Copiii sunt doar unelte, nu sărbătoriți.
„Grija secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, mărturisită și la recentul Forum al tineretului (…) îi însoțește permanent pe șoimi și pionieri, pe toți cei ce formează tînăra generație de azi, viitorii comuniști de mâine”.
„În această zi de sărbătoare, copiii și părinții aduc întreaga recunoștință tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu, pentru efortul, dragostea, grija și atenția cu care înconjoară tânăra generație a patriei. «Mulțumim din inimă partidului părinte», «Mulțumim pentru copilăria noastră fericită» – cîntecele care astăzi vibrează pe buze și-n inimi de șoimi și pionieri”.
„Prinos de recunoștință aduc partidului, conducătorului său iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu, copiii patriei pentru grija necontenită și veghea statornică de a le asigura o copilărie fericită, condiții minunate de a crește, a se juca și a învăța în pace. Acum, de ziua lor, și copiii de pe plai hunedorean, unde s-au ivit mugurii neamului și ai limbii române, închină gînduri de recunoștință partidului pentru condițiile asigurate realizării lor multilaterale, dezvoltării lor armonioase”.

Back to top button
Close
Close