Un proiect îndrăzneţ. Un brădean reconstituie aventura celor patru români care au plecat să facă înconjurul globului în opinci

Trei tineri studenţi la Universitatea din Glasgow, Scoţia, printre care şi un brădean derulează un proiect de suflet. Acesta poartă numele „The Ones who loved to walk- Cei cărora le place să se plimbe” şi va fi pus în practică de brădeanul Iulian Alex Leu împreună cu doi colegi de-ai săi, Andrei Florescu şi Andrei Masca. Tinerii studenţi doresc să transpună într-un film documentar aventura celor patru români care, în secolul XX, au plecat să facă înconjurul lumii pe jos.

O istorie incredibilă se leagă de numele unor români, la începutul veacului douăzeci. Atleţi, temerari, aventurieri sau toate la un loc, patru studenţi în costum popular pleacă în 1910 pe drumul unei performanţe sportive şi umane unice în istorie: ocolul Pământului la picior, fără ajutor financiar. Aventura lor pleacă de la o provocare nemaiîntâlnită, lansată de Touring Club de France, agenţie de sport şi turism din Paris, care urma să ofere o sumă de 100.000 de franci francezi (adică 500.000 de euro astăzi) celor care vor parcurge 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii. După ce au primit anunţul, itinerariul creat de românii Dumitru Dan, Paul Pîrvu, Gheoghe Negreanu şi Alexandru Pascu este singurul acceptat. De-a lungul timpului cei patru au străbătut întreaga lume, trecând prin munţi, câmpii şi deşerturi îmbrăcaţi în costume populare şi încălţaţi în opinci. Dintre cei patru aventurieri, doar Dumitru Dan a supravieţuit şi a încheiat această lungă călătorie, ajungând în Cartea Recordurilor. Deoarece nimeni până acum nu a dat mare importanţă acestei poveşti fabuloase, iar foarte puţini români o cunosc, brădeanul Iulian Alex Leu, împreună cu colegii săi sunt dispuşi să refacă drumul celor patru şi să-l transpună într-un film documentar. Prin intermediul proiectului pe care îl derulează „The Ones who loved to walk- Cei cărora le place să se plimbe”, tinerii doresc să promoveze realizarea unică a acestor patru aventurieri, care au dovedit că nimic nu este imposibil atunci când există ambiţie.

Proiect lansat pe platforma Kickstarter

Pentru ca proiectul să dea roade, tinerii iniţiatori au nevoie de 95.000 de lire sterline. „Totul a pornit atunci când Andrei Florescu, un coleg de la Universitatea din Glasgow, student la film, mi-a povestit mie şi lui Andrei Masca, student la Computing Science, despre aventura celor patru tineri români şi cât de frumos ar fi ca această realizare să fie transpusă într-un film documentar. În săptămânile ce au urmat, ambiţionaţi de ideea de a promova nişte adevărate valori provenite din ţara noastră, ne-am făcut un plan de execuţie. După aceea am stabilit un buget necesar realizării filmului, am contactat specialişti ce ar urma să se implice în diferite etape ale post-producţiei, precum editare, naraţiune şi coloană sonoră, am pus la punct ultimele detalii legate de proiect şi l-am lansat prin platforma de finanţare Kickstarter chiar înainte de Crăciun”, povesteşte Iulian Alex Leu. În ciuda faptului că proiectul este unul foarte ambiţios şi că suma de bani necesară pentru începerea producţiei acestui film este de 95.000 de lire sterline, tânărul brădean consideră că se merită pe deplin toate aceste eforturi.

30 de zile pentru strângerea banilor

Pentru ca procesul de finanţare de pe Kickstarter să reuşească e nevoie ca în decurs de 30 de zile de la lansarea proiectului, pragul minim stabilit de tineri, cel de 95 000 de lire, să fie atins. Prin urmare, studenţii doresc ca până la data de 22 ianuarie, banii să le fie în cont pentru a da start proiectului. „Donaţia minimă este de o liră şi se poate face prin card de credit/debit şi PayPal. De menţionat este că odată ce cineva finanţează proiectul cu o anumită sumă de bani, respectiva sumă nu ajunge la noi. Ea este luată din contul donatorului doar dacă proiectul reuşeşte. În caz contrar, ea nu va fi niciodată luată din cont. Avem şi mai multe praguri în ceea ce priveşte sumele donate. De exemplu, cei care donează 60 de lire vor primi, printre altele, o copie pe DVD a filmului, un poster A2, iar numele lor vor fi afişate în genericul de final al filmului”, a adăugat brădeanul.

„Nimic nu este imposibil, cât timp există ambiţie”

Cel care va dona suma de 5.000 de lire va avea ocazia să meargă, alături de iniţiatorii proiectului, într-una din locaţiile de pe glob, pe unde au trecut şi românii aventurieri şi să ia parte la filmări. „Ultimul prag de donare, cel de 5.000 de lire, îi va permite unui donator, pe lângă toate celelalte recompense, să vină cu noi într-una din locaţiile de filmare de pe glob, la alegerea lui, cu toate costurile incluse. Singurul nostru câştig din acest proiect ar fi, pe lângă şansa de a călători în jurul lumii, satisfacţia de a face cunoscută realizarea unică a acestor patru tineri ce au dovedit că nimic nu este imposibil cât timp există ambiţie. Încercăm să le oferim locul pe care îl merită în istoria patriei noastre”, a precizat Iulian Alex Leu.

Refacerea drumului prin imagini

În cazul în care tinerii îşi vor atinge scopul şi vor strânge suma de care au nevoie, ei vor fi nevoiţi să străbată tot continentul, pentru a reface drumul prin imagini a celor patru români. „Dacă suntem finanţaţi, producţia ar începe la terminarea anului universitar şi a perioadei de examene (pe la sfârşitul lui mai- începutul lui iunie). Treaba noastră va fi să mergem din ţară în ţară, de pe un continent pe altul şi să filmăm locurile prin care au trecut, şi să încercăm să găsim urme a trecerii lor pe acolo. După cum am promis, vom avea şi un videoblog, în care să ţinem toţi finanţatorii la curent cu progresul nostru din fiecare zonă prin care trecem, surprinzând culoarea locală în acelaşi timp. În urma procesului de post-producţie, ar urma o eventuală lansare oficială a filmului şi înscrerea lui la cât mai multe festivaluri, pentru a fi accesibil unei audienţe cât mai largi”, a încheiat brădeanul Iuian Leu.

Povestea celor patru români care au realizat imposibilul

Vara lui 1908. În vestul Europei, globetroterrii fascinează, iar expediţiile sunt la modă. Touring Club de France lansează o provocare nemaiîntâlnită: cine parcurge 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii, va primi 100.000 de franci francezi. Adică aproape jumătate de milion de euro astăzi! Dumitru Dan şi Paul Pîrvu sunt studenţi la geografie în capitala Franţei, Gheorghe Negreanu şi Alexandru Pascu, la Conservatorul parizian. Anunţul îi pune pe gânduri: munceau cu ziua să se întreţină, iar banii de studii îi câştigau din spectacole de dansuri, cântece şi teatru popular. Toţi cei patru au 19 ani. În câteva luni, peste 200 de visători se înscriu. Dintre toate itinerariile, cel al românilor este singurul acceptat. Dumitru Dan, liderul grupului, pune o singură condiţie: doi ani să fie lăsaţi să se pregătească în ţară. Întorşi în România, cei patru se specializează în cartografie, meteorologie şi etnografie. Exersează diferite feluri de mers şi mărşăluit şi alocă două ore pe zi exerciţiilor de forţă şi gimnasticii. Singurul impediment rămâne susţinerea materială. Aşa că învaţă sute de cântece şi dansuri populare româneşti şi se experimentează cântatul la fluier şi acordeon:

“Dacă suntem români şi vom cunoaşte lumea, atunci când să cunoască lumea românii, dacă nu atunci când aceştia le vin la poartă? Vom purta tot timpul opinci şi costum popular”, propunea Dan. Pe 1 aprilie 1910 începe călătoria impresionantă a celor patru. Până la final, trei din ei aveau să moară în condiţii dramatice: intoxicaţi cu opium în India, zdrobiţi în prăpăstiile din Munţii Chinei sau după lunga suferinţă a unei cangrene dobândite de-a lungul miilor de kilometri parcurşi prin frigul siberian. După ce a străbătut cinci continente, traversând de şapte ori oceanele, şi după ce a rupt aproape cinci sute de opinci, Dan este singurul care se întoarce neîmpăcat în România în 1916: Primul Război Mondial îi opreşte aventura, când mai erau zece mii de kilometri din itinerariu. În 1923, când completează traseul şi e primit cu onoruri la Paris, cei 100.000 de franci francezi primiţi nu mai înseamnă mare lucru: aproape 40.000 de euro astăzi, căci războiul devalorizase moneda.