Istoria care unește. Spirit european și reconciliere între musulmani și creștini la Szigetvar

Szigetvar, orașul maghiar înfrățit cu municipiul Deva, este în această săptămână gazda unor evenimente dedicate aniversării a 450 de ani de la celebra bătălie care a deschis calea armatelor otomane spre ocuparea Ungariei pentru mai mult de un secol.

La Szigetvar, spiritul european a trecut peste orgoliile și resentimentele dintre popoare. În micuța localitate maghiară au fost comemorați doi eroi: Zrinyi Miklos, banul croat care a a apărat până la moarte castelul Szigetvar, și cel mai mare conducător otoman, Sultanul Suleiman Magnificul. În anul 1566, ambii conducători militari aveau să moară lângă zidurile cetății din Szigetvar.

 Când resentimentele dispar

Un erou croat, despre care, în Croația, s-au scris poeme și este considerat un apărător al credinței și al Europei, a fost comemorat în Ungaria. Pentru că maghiarii îl cinstesc în egală măsură ca pe un erou. Despre faptele sale de vitejie se vorbește în ambele țări, iar jertfa sa în fața armatelor otomane este o pildă pentru ambele popoare. Tocmai de aceea, miercuri, atât președintele Ungariei, Ader Janos, și cel al Croației, Colinda Grabar-Kitarovic, au participat împreună la manifestări și au depus coroane de flori atât cu panglică roșu-alb-verde, cât și roșu-alb-albastru, simbolizând culorile de pe steagurile țărilor lor, atât în fața monumentului închinat martirilor creștini de la Szigetvar, cât și la monumentul închinat lui Suleiman Magnificul. Același gest l-a făcut și vicepremierul Turciei, Veysi Kaynak. Reprezentanți la nivel înalt ai celor trei țări beligerante acum 450 de ani au trecut peste resentimentele istorice și au găsit calea să-și omagieze împreună eroii și să-și recunoască deschis istoria comună. În discursurile lor, toți cei trei lideri de stat au reafirmat valorile comune europene și rolul istoriei de a uni popoarele, nu de a le dezbina.

Un erou croat la granița Ungariei

Zrinyi Miklos (în croată Nikola Subic Zrinski) a fost nobil croat cu origini atât croate, cât și maghiare. A participat, în calitate de comandant, la peste 10 lupte cu armatele otomane toate câștigate. Ultima confruntare avea să-i fie fatală, atât lui, cât și Ungariei,  sub steagul căreia lupta. Zrinyi Miklos a fost comandantul militar și proprietarul castelului înconjurat cu mlaștini și așezat pe o movilă, numit Szigetvar (Sziget – insulă; var – castel, în lb. maghiară). În 6 august 1566, însuși Suleiman Magnificul a condus o armată de 100.000 de oșteni cu care s-a oprit la marginea mlaștinilor care înconjurau cetatea. În interior Zrinyi Miklos împreună cu 30.000 de oșteni au așteptat în zadar ajutorul militar promis de casa de Habsburg. În 8 septembrie, cu cetatea în mare parte incendiată, cu ziduri dărâmate, Zrinyi Miklos decide să forțeze asediul și să iasă din cetate, după ce, în prealabil, a refuzat oferta otomanilor de a i se oferi titlul de Ban al Croației și onoruri militare. Legenda spune că eroul croaților și al maghiarilor ar fi spus că mai bine moare decât să-și facă de râs urmașii. Nici unul dintre apărătorii Szigetvarului nu a supraviețuit încercării de spargere a asediului. Zrinyi Miklos a fost împușcat în piept și în cap de muschetele turcilor, iar apoi întins pe un tun i-a fost tăiat capul. Cu doar câteva zile înainte de finalul bătăliei, în cortul său de la marginea mlaştinei a murit, din cauza unui infarct, și Suleiman Magnificul. Bravura lui Zrinyi și a armatei sale constă în faptul că doar 3.000 de oameni au reușit să producă o pierdere de 25.000 de ostași turci, reușind astfel să oprească înaintarea otomanilor spre Viena.

Parcul prieteniei

În memoria eroilor căzuți în mlaștinile de la Szigetvar, maghiarii, croații și turcii au ridicat monumente, au scris ode, piese de teatru, poeme, chiar și o operă rock. Cel mai spectaculos loc în afare cetății a fost amenajat de statul turc pe un teren concesionat de statul maghiar. Numit „parcul prieteniei”, acesta are în centru două monumente impresionante din bronz reprezentându-i pe Suleiman și Zrin. „Cei doi au fost adversari cândva pe câmpul de bătălie, dar astăzi sunt vectori de unire a trei popoare, a trei culturi și a două religii. <Parcul prieteniei>, un obiectiv care reprezintă noua gândire europeană, care reprezintă faptul că istoria trebuie să unească, nu să dezbine popoarele”, a spus vicepremierul Turciei, Veysi Kaynak, cu ocazia deschiderii oficiale a parcului.