Ce este toxiinfecția alimentară, cum poate fi prevenită și măsurile de prim ajutor
Intoxicaţia alimentară este o afecţiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene cum sunt bacteriile, virusurile sau paraziţii. În timpul verii, din cauza temperaturilor crescute, astfel de microorganisme se înmulţesc extrem de rapid în alimentele perisabile. Riscul crescut de contaminare este cauzat în principal de condiţiile improprii de igienă, gătirea, depozitarea şi conservarea incorectă a alimentelor. Copiii şi persoanele în vârstă sunt cel mai frecvent afectate de intoxicaţiile alimentare, însă şi gravidele, persoanele cu boli cronice asociate şi cele cu sistemul imunitar slăbit sunt la risc.
Principalele simptome apărute în intoxicaţia alimentară sunt: diareea, greaţa, vărsăturile şi durerile abdominale. Intensitatea acestor simptome pot varia de la caz la caz. De regulă, toxiinfecţia alimentară nu persistă mai mult de 2-3 zile iar simptomele dispar treptat. Există însă şi cazuri de toxiinfecţie alimentară severă, care se manifestă prin simptome grave, ce ar trebui să te alarmeze şi să te trimită de urgenţă la medic. Iată câteva dintre simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare: deshidratarea severă, ca urmare a diareei persistente; slăbiciune musculară, oboseală, ameţeală, vedere înceţoşată; durere abdominală care se intensifică în timpul mersului; tensiune arterială scăzută şi senzaţia de leşin; bătăi rapide ale inimii, lipsa ori cantitatea insuficientă de urină eliminată, ca urmare a deshidratării severe
Intoxicaţia alimentară – măsuri de prim ajutor
Dacă simptomele nu sunt severe, este suficient ca pacientul să urmeze un regim alimentar specific: două-trei căni de ceai de mentă zilnic, orez cu morcovi, brânză proaspătă etc. În momentul când scaunul revine la normal, este permisă introducerea treptată a alimentelor de bază, cum ar fi carnea fiartă sau pâinea, dar sub nici o formă nu se vor consuma băuturi acidulate, energizante sau sucuri din fructe, care conţin foarte mult zahăr şi prea puţini electroliţi, substanţe care ajută la reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică. Dacă simptomele sunt severe, este recomandat tratamentul medicamentos. Vizita la medicul de familie, la medicul gastroenterolog sau infecţionist este obligatorie.
Măsuri de prevenire a toxinfecţiei alimentare:
Consumă alimentele corect prelucrate/procesate; Prepară carnea corespunzător din punct de vedere termic, evită să consumi carne şi mezeluri din surse nesigure; Nu consuma produse lactate nepasteurizate; Consumă mâncărea imediat după pregătirea ei, nu după ce a stat ore întregi la temperatura mediului ambiant; Păstrează corect alimentele preparate/gătite; Evită contactul între alimentele crude şi cele gătite; Spală-te corect şi des pe mâini; Nu consuma fructe şi legume nespălate, chiar dacă par a fi curate; Păstrează o curăţenie riguroasă pe toate suprafeţele din bucătărie; Protejează alimente faţă de accesul insectelor şi îndepărtează corespunzător resturile alimentare; Foloseşte exclusiv apa potabilă la prepararea alimentelor.
Călin Dumitrescu
