Tradiţie. Crăciunul, sărbătorit în judeţ prin obiceiuri vechi de sute de ani

Judeţul Hunedoara păstrează, în mai toate zonele, obiceiuri specifice sărbătorii Naşterii Domnului. De la colindul tradiţional, la dansul căluşarilor şi uratul piţărăilor, ţăranul hunedorean acordă o mare importanţă tradiţiilor locale pe care le transmite din generaţie în generaţie. Spunem „ţăran” deoarece satul este cel care menţine vie tradiţia, iar la oraş aceasta aproape că s-a pierdut definitiv.

Primiţi cu colinda?

Un obicei de Crăciun, păstrat în întreg judeţul, este colindatul. Dar şi acesta şi-a pierdut din însemnătate în marile oraşe. Dacă, pe vremea bunicilor, cete de copii mergeau din casă în casă, le cântau oamenilor colinde, iar gazdele îi răsplăteau cu covrigi, mere sau nuci,

acum cetele de copii nu mai sunt cete, iar darul constă în bani. Mai mult, în oraşe puţini mai sunt aceia care le deschis uşa micilor colindători. “În general nu prea primim colindători. Şi asta pentru că, în ultimii ani, foarte mulţi copii romi şi-au făcut un obicei din a veni la cerşit şi nu la colindat. Dar primim cu drag copiii din vecini care doresc să ne colinde”, a spus Laurenţiu.

Un alt obicei păstrat în judeţ este mersul cu Steaua. În seara zilei de Ajun, după ieşirea de la biserică, copiii se reunesc şi merg cu „Steaua”, obicei care face referire la steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi la locul unde se născuse Mântuitorul. Steaua, care este de obicei făcută din hârtie lucioasă şi pusă pe capătul unei cozi, este purtată de băieţi îmbrăcaţi în costume populare.

Căluşarii vestesc Naşterea Domnului

Un obicei vechi, păstrat cu preponderenţă în satele din zona Orăştiei, este cel al căluşarului. Acesta reprezintă un dans popular fecioresc, cu origini pre-romane, fiind cel mai vechi şi mai spectaculos dintre dansurile tradiţionale româneşti. Ceata de caluşari este formată din opt până la 20 de feciori, în funcţie de numărul tinerilor din sat, de prieteni şi de rude. Aceştia colindă din casă în casă, îmbrăcaţi în costume tradiţionale viu colorate. Intrarea în curtea casei se face în pas de dans, care se joacă şi în curte în formă de cerc, după reguli consacrate. Se colindă apoi colinda specifică familiei, după care membrii cetei sunt invitaţi în casă unde se servesc mâncăruri şi băuturi. Dacă în familie este o fată, atunci se cântă una-două melodii de joc, învârtite şi căluşarii dansează cu fetele şi femeile din familie şi vecini, apoi primesc darurile “Suntem mai mulţi cei care dorim să ducem mai departe această tradiţie a căluşarului. Ceea ce ne motivează este faptul că firul acela nevăzut de istorie, care vine de la Burebista până în ziua de astăzi, nu avea voie să se rupă”, a povestit Petru Demian.

Irozi, în satele hunedorene

O altă tradiţie păstrată în unele sate hunedorene este cea a irozilor. Irozii sau craii reprezintă un obicei folcloric tradiţional, cu o vechime de peste 2.000 de ani, care prezintă scena biblică a naşterii lui Isus, venirea magilor şi întâlnirea lor cu Irod. Ceata de irozi este formată din patru până la 11 băieţi, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani. Obiceiul este păstrat, cu preponderenţă, în Valea Jiului.  Aceştia se adună în seara de Ajun la cel mai mare din ceată de unde pornesc să vestească marea sărbătoare. Costumele Crailor sunt confecţionate din blănuri de oaie, împodobite cu ciucuri roşii şi albaştri, iar la brâu sunt încinşi cu o salbă de clopote.

Piţărăii din Valea Jiului

Unul dintre obiceiurile de Crăciun, prezent numai în comunităţile de momârlani, poartă numele "Piţărăii". Cetele de colindători sunt „înarmate” cu fluiere, steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori, agăţate pe prăjini de câţiva metri lungime, cai sau căruţe. Aceştia pornesc de la biserică şi colindă toate casele din sat. Pe drum, alaiul oferă trecătorilor ţuică din ploscă şi mere. Din loc în loc, piţărăii încing dansul tradiţional unde rostesc strigături specifice obiceiului. Tradiţia spune că gazdele trebuie să ascundă prin gospodărie seminţe legate într-un batic, iar dacă piţărăii le găsesc înseamnă că gazdele vor avea noroc şi belşug.