Peste 20 de ani dedicaţi desenului. Povestea celui mai tânăr artist din municipiul Brad care desenează „cu sufletul”

Este tânăr, pasionat de artă şi are o colecţie impresionantă de desene. Este vorba despre Flaviu Roşu, cel mai tânăr artist din municipiul Brad care tot ceea ce vede, ce simte, ce aude sau îşi imaginează exprimă prin desen. Chiar dacă de-a lungul vieţii a făcut sute de desene, tânărul susţine că cea mai grea lucrare a fost realizarea portretului iubitei sale.

„Scopul artei este de a dezvălui arta şi de a-l ascunde pe artist”. Plecând de la acest motto, Flaviu Roşu sau „Avi”, cum îi spun prietenii, a reuşit să realizeze până acum peste 500 de desene. Asta chiar dacă are doar 24 de ani! Nu e construit neapărat pe tiparul unui artist boem, ba din contră. E o fire extrovertită căreia îi place să-şi petreacă timpul liber alături de prieteni. Dar până la urmă aşa se pot naşte poveştile de pe pânză. Şi aşa s-au şi născut şi sutele de portrete ale prietenilor, rudelor, apropiaţilor. Iar atunci când nu se ocupă de expresiile celor din jur, preferă să le surprindă pe cele din natură. Nu urmează un pattern neapărat, desenează, schiţează, tot ce i se pare cu adevărat interesat sau provocator. Fără să fi urmat vreodată vreun curs de desen, fără a primi vreun sfat din partea celor care se pricep cu adevărat. La el, dictonul englez „it runs in the family” se potriveşte mănuşă. „Cred că talentul pentru desen l-am avut de când eram în burta mamei. Toţi bărbaţii din familia mea aveau o atracţie deosebită pentru desen şi realizau nişte lucrări excepţionale. Îmi aduc aminte că atunci când eram în şcoala generală desenam mai bine chiar şi decât profesoara mea, motiv pentru care, sincer, nu mă prea avea la suflet”, povesteşte, râzând, Avi.

Trei zile de muncă pentru un singur desen

Dacă pentru unii ideea de a desena timp de câteva ore în continuu este ceva plictisitor, pentru Avi acest lucru reprezintă un lucru nemaipomenit. Chiar dacă uneori stă şi două zile în casă pentru a realiza un desen, acest lucru nu îl împiedică atunci când vrea să-şi atingă scopul. Brădeanul are şi un model: Marcello Barenghi, un artist italian, recunoscut pentru desenele sale suprarealiste realizate doar cu creionul. „În general lucrez la un desen 48 de ore, dar dacă este ceva mai complex pot să ajung şi la 72 de ore. Spre exemplu, pentru o prietenă de-a mea, căreia am vrut să-i realizez portretul, cadou de ziua ei, am desenat o zi şi o noapte în continuu doar pentru a-i putea face o surpriză plăcută. Sunt conştient că poate mulţi oameni nu înţeleg cum poţi să stai şi să desenezi atâtea ore, dar în momentul în care vezi ce ai realizat, simţi o bucurie imensă şi îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru talentul pe care ţi l-a dat. Artistul pe care îl consider cel mai profesionist şi care mă inspiră este Marcello Barenghi, care are nişte desene absolut superbe, într-un stil hiper-realist”, povesteşte tânărul originar din Brad.

Portretul iubitei, cea mai grea lucrare

Se spune că atunci când eşti îndrăgostit nu mai gândeşti aşa cum trebuie. Aşa a fost şi în cazul artistului brădean atunci când a încercat să realizeze portretul iubitei sale. Pentru ca desenul să fie cât mai aproape de realitate, Avi a stat minute în şir pentru a-i număra genele! „Cel mai greu portret pe care l-am realizat vreodată a fost al fetei de care eram îndrăgostit şi care era iubita mea. A fost desenul în care am pus cel mai mult suflet, la care am fost foarte atent la detalii şi pe care îl vedeam ca fiind cel mai bun de până atunci. Îmi amintesc că i-am numărat cu lupa până şi genele şi am lucrat la el trei zile în continuu. Cred că acel portret a fost şi cel mai frumos, dar şi cel mai greu desen pe care eu l-am făcut până acum”, a adăugat artistul.

Expoziţia lucrărilor, visul oricărui artist

Brădeanul povesteşte că niciodată nu şi-a expus lucrările într-un spaţiu public, dar speră că în viitor să aibă ocazia să realizeze o expoziţie. De vândut, nu le-ar vinde niciodată şi asta pentru că toate îi sunt prea aproape de suflet. Până atunci însă, vrea să treacă de la mina creionului la cerneala tatuajelor. La transpunerea portretelor de pe coala de hârtie, pe piele. „Niciodată nu am arătat lucrările mele nimănui, doar prietenilor şi apropiaţilor. Momentan, ceea ce fac este un hobby şi nu caut să mă laud. Dacă aş avea şansa, mi-ar plăcea să realizez o expoziţie sau să am posibilitatea să pot să explic oamenilor ceea ce mă face să desenez şi cum realizez toate schiţele. Deşi nu am urmat niciodată un curs de desen sau o şcoală în domeniu, acum mă gândesc foarte serios să îmi deschid un salon de tatuaje, deoarece consider că aceste două lucruri se îmbină foarte bine şi aş putea face mulţi oameni fericiţi cu talentul meu”, a menţionat Avi.