Orăşenii de la sat. Localităţile aparţinătoare municipiului Deva au nevoie de utilităţi
Începând de astăzi, cotidianul Glasul Hunedoarei va face un tur al localităţilor componente şi aparţinătoare municipilor din judeţul Hunedoara. De multe ori eclipsate de nevoile celor care locuiesc în “buricul târgului” problemele locuitorilor din satele aparţinătoare municipiilor sunt scoase de pe lista de priorităţi. Fără reţele de apă şi canal, cabinete medicale sau şcoli, viaţa în satele “de la oraş” este uneori mai grea decât a celor care au domiciliu în vre-una din comunele judeţului. Pentru început vă prezentăm o radiografie a localităţilor arondate municipiului Deva.
Locuitorii din Bârcea Mică nu au apă, străzi asfaltate sau transport local
Locuitorii din Bârcea Mică, un sat care aparţine reşedinţei de judeţ au fost ani buni ignoraţi de municipalitate. Aici nu există o reţea de alimentare cu apă, gaz sau canalizare. Deşi trăiesc la o aruncătură de băţ de capitalal de judeţ, oamenii spun că nu au nici un beneficiu.
“De ani buni în satul nostru nu s-a îmbunătăţit cu nimic viaţa locuitorilor, ba mai mult aceasta s-a degradat de la an la an. Nu avem o reţea de alimentare cu apă potabilă şi nici una de canalizare, iar fântânile sunt la marea majoritate secate. Astfel că e foarte greu să ne alimentăm cu apa ce de toate zilele, transportăm de pe la vecini cât mai au apă în fântâni. Am înţeles că s-a semnat un contract şi că au fost prinşi bani în buget pentru realizarea reţelei de apă-canal şi în satul nostru, acum să vedem ce va fi. Cu toate că în acte, satul Bârcea Mică figurează ca legat încă din anul 2005 la gaz, conducta se opreşte la intratea în sat şi nici măcar o gospădărie nu beneficiază de alimentare cu gaz”, susţine delegatul sătesc pentru Bârcea Mică, Ionel Resiga. O altă problemă a locuitorilor din Bârcea Mică este lipsa unui cămin cultural şi a unui cabinet medical.
În localitatea Archia asfaltul se opreşte la intrare în sat
Nici locuitorii din Archia nu beneficiază de mai multe facilităţi. Străzi asfaltate, apă la robinet sau reţea de canalizare, sunt lucruri la care locuitorii doar visează. Aceasta dacă au norocul să aibă cu ce ajunge în Deva pentru nu există un mijloc de transport care să facă curse regulate din Archia.
“Noi aici suntem destul de izolaţi în sensul că nu beneficiem de multe lucruri care pentru oamenii din Deva sunt o normalitate. Adică alimentarea cu apă potabilă o facem din fântâni, reţea de canalizare nu avem, în schimb suntem legaţi la reţeaua de gaz. Mai mult, transportul spre Deva este asigurat numai pentru elevi, este un microbuz care îi ia dimineaţa şi îi aduce seara. Dar oamenii care nu dispun de maşină şi lucrează la oraş trebuie să se descurce singuri”, spune delegatul sătesc pentru Archia, Cristinel Popa. De cămin cultural nu beneficiază nici locuitorii din Archia. Administraţia municipală are în plan să demoleze clădirea dezafectată a şcolii şi să construiască un cămin cultural nou. Dar până atunci în vechia clădire a şcolii şi-au găsit adăpost o familie de rromi.
“Reţeaua de apă, căminul cultural şi canalizarea sunt în fază de proiect. Sperăm să înceapă prima oară cu reţeaua de apă-canal, apoi cu drumuri”, conchide Popa.
În Sântuhalm este nevoie de trotuare şi reţea de apă-canal
Cu toate că, localitatea Sântuhalm este cea mai aproape de Deva şi se poate spune că are o poziţionarea geografică privilegiată, locuitorii de aici se confruntă cu numeroase lipsuri.
“Pe o singură străduţă din sat există o reţea de alimentare cu apă şi canalizare şi cam atât. Sperăm ca acum cu noile proiecte să prindem şi noi nişte bani să se construiască reţeaua de apă-canal. O altă problemă este cea legată de trotuarele care nu există de-a lungul drumului naţional. Oamenii îşi pun în pericol viaţa de fiecare dată când ies din casă, pentru că se circulă cu viteză mare în zonă”, declară delegatul sătesc pentru Sântuhalm, Cornel Jula. Autorităţile locale au în plan ca în clădirea fostei şcoli din localitate să înfiinţeze un azil de bătrâni. Iar localnici şi-ar dori ca acolo să fie amenajat şi un punct medical.
“De anul trecut am ridicat şi problema viitoarei destinaţii a şcolii, ştiu că se doreşte înfiinţarea unui azil de bătrâni. Însă noi am cerut să se amenajeze lângă azil un dispensar medical, unde de trei ori pe săptămână să fie un medic şi permanent un asistent medical. Ar mai fi nevoie de un punct farmaceutic să nu mai fim nevoiţi să mergem la Deva pentru o aspirină”, mai spune Jula.
Locuitorii din Cristur sunt cei mai privilegiaţi
Condiţiile de trai ale localnicilor din Cristur sunt cu mult mai bune faţă de ceilalţi din satele aparţinătoare Devei. Aceştia beneficiază de o reţea de utilităţi “ca la oraş”, adică au o reţea de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi gaz, iar majoritatea străzilor sunt asfaltate.
“Probleme mari nu prea avem, în sensul că avem reţea de apă, canalizare şi gaz. Mai trebuie terminate nişte investiţii în reabilitarea şi asfaltarea unor străzi, rămase de anul trecut, este vorba de trei străduţe. Iar pe uliţa principală mai avem de lucru la rigolele stradale. Avem şi doctor de familie şi farmacie, deci cel puţin din punctul acesta de vedere stăm bine”, susţine consilierul local Ioan David. O investiţie care ar trebui să fie derulată în acest an reabilitarea căminului cultural, întrucât clădirea are nevoie de intervenţii.
“Avem în schimb probleme cu căminul cultural în sensul că ar trebui efectuate aici nişte lucrări de reabilitare. Primul vizat de reparaţii ar trebui să fie acoperişul, trebuie refăcută ţigla întrucât se scurge apa prin ea şi am ajuns în situaţia în care ne pică tavanul în cap. Probabil că în acest an vom primi banii pentru a efectua şi lucrarea aceasta”, încheie David.
(Foto: Nicio stradă din satul Archia nu este asfaltată)
