O viață în slujba Căilor Ferate. Povestea lui Ioan Oprișiu, inginerul devean care a ascultat 34 de ani glasul roților de tren
Devotament, vocație, iscusință și respect. Sunt doar câteva cuvinte care îl caracterizează pe inginerul Ioan Oprișiu, care și-a dedicat 34 de ani din viață Căilor Ferate. Ajuns la ziua pensionării, inginerul devean și-a luat rămas bun cu lacrimi în ochi de la colegi și de la locul de muncă, care au reprezentat pentru el, de departe, a doua familie.
Se spune că în afară de armată, în nicio altă administrație nu se cere de la personal mai mult devotament pentru cariera îmbrățișată ca în Calea Ferată. Chiar natura domeniului, cu totul specială, nu permite ca serviciul în cadrul CF să fie executat de oricine, ci reclamă neaparat o educație, un devotament aparte și o vocație specială pentru personal. Un exemplu de urmat, un om dedicat întru totul meseriei, este inginerul devean Ioan Oprișiu. De-a lungul timpului, prin activitatea desfășurată ca șef District Linii, inginer în Secția Linii și inginer șef, Ioan Oprișiu a reușit să fie un adevărat mentor pentru câteva generații. A reușit, timp de 34 de ani, să le insufle tuturor colegilor și subalternilor săi dăruirea pentru serviciul la Calea Ferată. Indiferent că au fost perioade mai nefaste sau de criză în acest domeniu, inginerul devean a reușit tot timpul să le depășească cu zâmbetul pe buze. „În anul 1982, după ce am terminat facultatea, m-am angajat ca inginer la Secția L9 CF Simeria. De atunci și până în prezent, am trecut prin toate filtrele meseriei, ocupând pe rând toate funcțiile din acest domeniu: inginer în Secția Linii, șef District Linii și inginer șef. A fost o perioadă foarte frumoasă, tot timpul m-am dedicat cum am putut eu mai bine meseriei și am încercat să fac în așa fel încât lucrurile în CFR să meargă din ce în ce mai bine. Uneori am reușit, alteori nu, dar asta nu m-a împiedicat niciodată să îmi desfășor activitatea”, povestește Ioan Oprișiu.
Încheierea activității cu lacrimi în ochi
După o viață în slujba Căilor Ferate, deveanul a ajuns la momentul mai puțin așteptat: pensionarea. Cu lacrimi în ochi, Ioan Oprișiu s-a despărțit ieri de colegii și subalternii săi, care i-au organizat o mini-petrecere de rămas bun. „Este foarte greu, ca după 34 de ani în domeniul Căilor Ferate să ieși la pensie. Dar, s-a ajuns și la momentul acesta și pot să spun că plec cu păreri rău. Mi-aș fi dorit să fi putut schimba mai multe în anii de carieră, să fac în așa fel încât siguranța circulației să nu fie periclitată, iar oamenii, atât colegii cât și călătorii, să fie mulțumiți de condițiile pe care le au la CFR. Într-un fel, ieșind la pensie, mă simt eliberat, pentru că lucrurile în acest domeniu merg din rău în mai rău, iar din cauza lipsei de materiale și a forței de muncă, siguranța circulației este sub semnul întrebării. În concluzie, nu m-am așteptat ca toți colegii să fie aproape de mine astăzi și să îmi organizeze această surpriză plăcută. Au adus șampanie, mi-au adresat cuvinte foarte frumoase și au adus plasser-ul (utilaj foarte performant pe calea ferată) în care m-am urcat pentru ultima dată, înainte de ieșirea la pensie”, a încheiat inginerul. La rândul lor, colegii adunați în fața secției CF Deva i-au adresat doar cuvinte de laudă inginerului și i-au urat o „pensionare senină”. „Timp de 34 de ani, prin tot ceea ce a făcut, prin seriozitatea cu care a abordat această meserie, a fost un mentor pentru câteva generații. Am învățat de la el să facem cu dăruire serviciul la Calea Ferată, chiar dacă uneori am străbătut și perioade mai nefaste. Fiecare dintre noi are în memorie amintiri și întâmplări trăite în activitatea pe care am desfășurat-o împreună de-a lungul timpului. Ce poți să-i spui unui tânăr pensionar? Să-i dea Dumnezeu multă sănătate și zile senine!”, au fost doar câteva dintre cuvintele adresate de colegii lui Ioan Oprișiu.









One Comment