Minunea de la Densuş: biserica veche de aproape un mileniu
Ţara Haţegului, o zonă superbă din România, se mândreşte şi cu cea mai frumoasă biserică din ţară. Pe lângă că e cea mai frumoasă, e şi cea mai veche, conform credinţelor localnicilor. Istoricii au altă părere despre vechimea ei, dar, până la urmă, convingerea celor mulţi este cea care contează. E vorba despre Biserica de la Densuş, lăcaş de cult care în ultimii ani a ajuns să trăiască zile mai bune. Faptul că a supravieţuit secole la rând este considerat o minune divină. Edificiul se află la doi paşi de Prislop, locul în care credincioşii spun că Arsenie Boca înfăptuieşte şi acum minuni.
Specialiştii în istoria Evului Mediu spun că biserica de la Densuş a fost construită în secolul al XIII-lea. Tot ei spun că biserica de la Strei (la 20 de kilometri distanţă) e şi mai veche, cu vreo 50 de ani. Aşa că, din punct de vedere cronologic, monumentul din Densuş nu este chiar cel mai vechi. Totuşi, preotul care slujeşte aici, părintele Alexandru Gherghel, le spune turiştilor povestea în varianta despre care e convins că e cea adevărată. „Aici a fost un templu păgân, în secolul III. Turla actualei biserici a fost, în antichitate, un coş de evacuare a fumului rezultat în urma sacrificiilor care se făceau. Pe acest loc a fost, de fapt, mausoleul ridicat în memoria generalului Longinus, cel care a condus o legiune romană şi a murit în timpul războaielor pentru cucerirea Daciei. Toţi turiştii ştiu că biserica a fost construită doar cu pietre de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (de asemenea situată foarte aproape – n.red.). Eu le spun că, în Densuş, în antichitate au existat cel puţin şapte construcţii romane (majoritatea villa rustica – n.red.) care n-au mai supravieţuit”, spune preotul.
A supravieţuit ca prin minune
Biserica din Densuş nu seamănă cu nimic şi nici nu se poate compara, din punct de vedere arhitectural, cu nimic altceva de pe teritoriul României. Istoricii şi nu numai ei sunt absolut fascinaţi de felul în care meşterii care au construit-o au reuşit să îmbine arhitectura acelor vremuri cu elemente recuperate din construcţiile romane: gurile de canal antice au fost transformate în ferestre, coloanele romane par a fi folosite drept contraforturi, altarele romane sunt aşezate unul peste altul pentru a deveni stâlpi, iar cărămizile cu ştampile au devenit frize în zig-zag. De asemenea lei funerari romani au ajuns decoraţii de cornişe, iar fragmente de sarcofage se află în ziduri. Forma piramidală a turlei este şi ea unică. Pictura a fost restaurată în ultimii 15 ani. Specialiştii au scos la lumină lucrări abordate original: Isus purtând un cojocel haţegan în timp ce-i împărtăşeşte pe credincioşi, sfântul Apostol Toma purtându-şi pielea pe băţ, chipul lui Isus pus pe un ştergar haţegan sunt doar câteva exemple. „Pictura s-a restaurat, avem şi încălzire prin pardoseală şi-i mulţumim lui Dumnezeu pentru asta. Această biserică a supravieţuit prin voia Lui. Pictura au distrus-o şi calvinii, mai apoi şi turcii, după care şi tătarii. Acum am reuşit să recuperăm mare parte din ea”, spune părintele Gherghel. În secolul al XIX-lea biserica a fost în pericol să fie dărâmată chiar de localnici, care-şi doreau o alta mai mare şi voiau să folosească piatra din ea la construcţia noului lăcaş de cult. Atunci au intervenit decisiv autorităţile regale de la Budapesta. Altă minune: până şi comuniştii au promovat-o. Imaginea ei se afla pe timbrele de 40 de bani vândute de Poşta Română.
„Nu spun «5 lei» în loc de «Bună ziua»”
Biserica din Densuş se află la vreo 25 de kilometri distanţă de Prislop, locul în care mii de pelerini vin zilnic să se roage la mormântul lui Arsenie Boca, sfântul (încă) necanonizat al Ardealului. O parte dintre cei care ajung aici sunt îndemnaţi de măicuţe să vadă şi monumentul situat aproape de vechea capitală romană. „Nu i-am numărat, dacă sunt mai mulţi sau mai puţini cei care vin aici. Eu îi primesc bucuros pe toţi. Le răspund la orice întrebare şi, mai ales pe cei cu probleme, nu uit să-i îndemn să meargă mai des la biserica din satul sau oraşul lor, să se spovedească. Îmi fac programul în aşa fel încât, dacă plec de la biserică, să mă pot întoarce repede”.
Nici acum pentru vizitarea fascinantei biserici nu se percepe vreo taxă. Primăria comunei a încercat stabilirea unui tarif de vizitare, însă clericii zonali s-au opus. „Hristos nu vrea taxă ci vrea ca şi bogaţii şi săracii să poată vedea această minune a lui Dumnezeu. Dacă vreunul dintre vizitatori vrea să cumpere de aici o cruciuliţă, ori o carte, e altceva. Dar taxă nu avem. Cum adică? În loc de «Bună ziua» să spunem «5 lei»?! Nu e deloc creştineşte aşa ceva! Biserica din Densuş trebuie să rămână un loc în care credincioşii vin să se adape din Hristos”, exclamă părintele Alexandru Gherghel.
Legende şi date „tehnice”
Povestea bisericii, la care au contribuit şi unii istorici, autori a diferite supoziţii, ar începe înainte de ocuparea Daciei de către romani. Sunt încă feţe bisericeşti care susţin că la Densuş ar fi existat un lăcaş de cult creştin cu mulţi ani înainte de sosirea legiunilor lui Traian. O altă variantă este că, pe locul actualei biserici ar fi existat un templu închinat Zeului Marte (“patronul” războiului) de către succesorii generalului roman Longinus.
Cert este că Biserica de la Densuş este cel mai vechi lăcaş de cult din România în care se oficiază slujbe religioase duminică de duminică şi în fiecare sărbătoare importantă. În lăcaşul de cult cu o lungime de doar 30 de metri, lăţime de 8 şi înălţime de 18, spaţiul interior util este de doar 15 metri pătraţi, dar cu toate astea aici sunt şi cupluri din Bucureşti care vin pentru a se cununa religios.
Monumentul este comparabil ca valoare cu biserica de la Curtea de Argeş şi, spun mulţi specialişti, beneficiază de acelaşi „nivel de notorietate”.
