Imagini de după apocalipsa inundaţiilor (GALERIE FOTO)

Sute de gospodării din Peştiş, Zlaşti, Boş şi Groş se aflau ieri încă sub ape. Localnicii păreau că încă nu-şi revin din şoc. Cei direct afectaţi. Ceilalţi şi-au văzut de-ale lor, inclusiv de cafeaua cu bere matinală de la crâşmă.

Ruperea de nori produsă cel mai intens pe dealurile situate la 10 kilometri vest de oraşul Hunedoara s-a soldat cu transformarea a două pârâuri firave în râuri violente. Şi Zlaştiul şi Petacul au făcut ravagii.

Meciul, mai important ca inundaţiile

Miercuri după-amiaza, pe Drumul Judeţean 687, nu s-a putut circula timp de două ore. Petacul a trecut peste podul de lângă staţia electrică de la Peştiş, apele s-au revărsat în toate părţile, dar volumul mare al râului şi-a urmat cursul obişnuit încă 100 de metri, după care a rupt un dig din pământ şi piatră ramforsată cu plasă de sârmă. De aici, râul s-a despărţit în două: o jumătate a apucat-o la stânga, creându-se, practic, un alt râu, iar cealaltă jumătate a continuat să facă ravagii în aval. Peste 200 de localnici au ieşit cum au putut din case. Alţii, vreo 100 la număr, au fost scoşi din case de pompieri, cu bărcile. Doi adolescenţi au fost luaţi dintr-un pom în care se urcaseră.

Ca să limiteze efectele inundaţiilor, pompierii, angajaţi ai Apelor Române şi voluntari, s-au apucat să refacă porţiunea ruptă a digului cu saci umpluţi cu nisip. Doar trei voluntari din sat au muncit cot la cot cu angajaţii instituţiilor statului. S-a lucrat aici până la 3 noaptea. Mulţi dintre localnici au dispărut din zonele afectate încă de pe la ora 19.00, când a început meciul România – Elveţia.

În aşteptarea pompelor

A doua zi, fiecare gospodar din Peştiş s-a apucat să-şi mai pună-n ordine acareturile din curţi. Întrebarea cea mai des auzită aici era „Când vin pompierii cu motopompa să-mi scoată şi mie apa din beci?”. În aşteptarea pompierilor se afla şi tanti Silvia, la nr. 180, din Peştiş. Cu o seară înainte, curtea ei era, practic, un râu în toată regula. „E casa copiilor. Ei sunt plecaţi. Eu am venit să văd ce se mai poate face. Aşa ceva n-am mai văzut în viaţa mea. Aveam doar un căţel în curte. Am înţeles că l-au salvat pompierii. Cine ştie cât mai durează până o să pot scoate apa din beci. Am acuma un lac, lângă casă. Până nu seacă lacul ăsta, n-am nicio şansă să rezolv şi cu beciul”, spune femeia, amărâtă.

La una dintre marginile podului peste Petac încă mai sunt strânse bucăţi de lemn şi gunoaie aduse de apă. Pe marginea drumului, apa a săpat un şanţ lung în zgura pusă peste conducta de apă. Câteva cămine de canalizare sunt mişcate de la loc. Zgura a ajuns şi ea în curţile oamenilor. Ceva mai înspre Cristur, câteva motopompe aduse de pompieri încă se luptă să scoată apa din curţi şi beciuri. Mai au mult de lucru până să ajungă şi la tanti Silvia.

Zătoniu’ de pe Valea Zlaştiului

În timp ce Petacul trecea peste pod, la Peştiş, Zlaştiul se umfla şi devenea la fel de mare ca Cerna într-o zi ploioasă. Din Groş în jos a măturat tot ce a întâlnit în cale. Aici, o uliţă care, până ieri, era cu un metru sub nivelul drumului principal, acum este mai înaltă cu cîţiva centimetri. Sute de metri cubi de pietriş şi pământ a adus torentul format în apropiere pe uliţa amintită. Ieri la amiază, un excavator se căznea să mute pietrişul dar şi o anvelopă de tractor adusă în jos de ape. Atât de puternic a fost torentul. Pe multe porţiuni, drumul judeţean ce leagă Hunedoara de comuna Cerbăl arată mai rău ca pe vremuri, când nu era încă asfaltat. Nicio gospodărie veche şi nicio casă de vacanţă aflată la mai puţin de 100 de metri de albia Zlaştiului n-a scăpat. Totul este încă sub ape.

De la Groş, spre Boş, câteva clăi de fân sunt şi ele în apă, imagine extrem de rară.

În Boş, în partea de sus a satului, un torent încă se mai manifestă într-o intersecţie. Orice-ar face oamenii, până nu trece apa singură, nu se rezolvă mai nimic. În gospodăria familiei Dragota începe să miroasă a putred. Toate legumele din grădină sunt sub ape, ia toate proviziile din beciul casei sunt acoperite de apa maronie.

Pompierii încep să scoată apa de prin beciuri, dar familia Dragota are şi ea de aşteptat. Primele sunt vizate gospodăriile din amonte, din Groş. Drumul a fost blocat toată noaptea. La Boş gazul a fost sistat încă de miercuri după-amiaza, din cauză că apele au rupt o conductă. Şi energia electrică a fost oprită aici.

„O venit zătoniu’. Aşe-i zîc bătrânii la torent. Am vorbit cu moşii din sat şi mi-or zâs că aşa ceva n-or mai văzut p-aici de 65 de ani. Nici inundaţiile din anii ’70 n-or fost aşe de mari”, spune Ionel, un bărbat de 42 de ani din Boş.

În sat, câte-o nană mai trage cu sapa să cureţe drumul de pământul şi pietrişul adus de apă. Cu o seară înainte, mai ales partea de jos a satului era sub ape. Pe drumul asfaltat, apa avea 30 – 40 de centimetri.

La crâşma din centrul satului, vreo şapte tineri comentează şi răscomentează, calmi, evenimentul de miercuri la câte o cafea „îndulcită” cu o bere matinală. Din când în când se mai uită lung spre maşinile pompierilor şi ale Primăriei Hunedoara, care trec pe drum.