Crucea Iancului de pe Muntele Găina mai există doar în cărţile de istorie

Aproape 75 de ani a rezistat Crucea Iancului pe locul sacru din vârful muntelui Găina, până când, învinsă de intemperii, gloanţe şi huligani a dispărut undeva în “cartea de istorie”. Monumentul cioplit în piatră rămâne însă mereu în sufletul moţilor care urcă an de an la tradiţionalul târg de pe “acoperişul Ardealului”.

În anul 1924, cu ocazia centenarului naşterii Craiului Munţilor, Avram Iancu, pe vârful platoului unde din vremuri imemoriale este organizat tradiţionalul “târg de fete” a fost amenajat un loc sacru străjuit de o cruce de piatră.

Locul sacru, pângărit de kitschuri

Pe terenul nivelat din vârful platoului unde se adună “găinarii” să se bucure de priveliştea minunată a răsăritului, de 13 ani lipseşte Crucea Iancului. În locul ei, fostul primar al comunei Avram Iancu, preotul Iancu Roman, a ridicat, provizoriu, o cruce de mozaic. Ulterior zona sacră din vârful muntelui Găina a fost umplută de kitschuri. În locul crucii sobre, în zonă a fost amplasat un bust oribil, care estompează crucea de mozaic şi o masă de marmură ce nu-şi are locul în acel ansamblu.

Crucea împuşcată, distrusă de huligani necunoscuţi

“Bătrâna” cruce de piatră a fost destul de serios afectată de gloanţele vânătorilor de munte, care aveau poligon de exerciţii pe platoul montan. Lovitura de graţie i-a fost dată însă de persoane necunoscute, iar distrugerea monumentului rămâne în continuare un mister. Gene­ralul de brigadă în rezervă Vasile Bârea, fostul comandant al batalionului de Vânători de Munte de la Brad, este unul dintre cei care au găsit crucea distrusă. “În aprilie 1999 pregăteam o aplicaţie pe muntele Găina. Am urcat şi am văzut că lipseşte crucea. Era aruncată undeva la câţiva metri de soclul său, în afară de zona împrejmuită şi ruptă în câteva bucăţi. Cred că a fost aruncată de mai multe persoane, pentru că gărduleţul de metal care împrejmuieşte platoul nu era afectat”, povesteşte fostul comandant al vânătorilor de munte din Brad. La rândul său, fostul primar din Avram Iancu, preotul Iancu Roman, confirmă relatarea generalului Bârea. “Am fost informat că a fost distrusă crucea de pe muntele Găina. Am chemat inclusiv criminalişti să încercăm să descoperim urmele făptaşilor. Nu am aflat nimic. Cred că a fost vorba despre mai mulţi huligani – nu pot să le spun altfel – pentru că un singur om nu putea să distrugă atât de tare crucea de piatră şi să o arunce atât de departe de soclu”, povesteşte fostul edil din Avram Iancu.

Prima slujbă în memoria Iancului

În anul 1932, arhimandritul Policarp Morusca de la mânăstirea Hodos Bodrog din Arad a oficiat primul parastas în memoria lui Avram Iancu la crucea de pe muntele Găina. An de an până la instaurarea regimului comunist la Crucea Iancului au fost ridicate parastase în memoria Craiului Munţilor. Obiceiul a fost reluat după 1989 de preotul Iacu Roman.

Regele Ferdinand
Întregitorul s-a
închinat la Crucea Iancului

Documentele vremii descriu pelerinajul pe care, la şase ani de la marea unire, suve­ranul României reîntregite l-a făcut la locurile sacre ale moţilor începând de la ţebea până pe platoul de pe Muntele Găina. “Luni, în 1 Septemvrie la oarele 9 dimineaţa, alaiul regal a sosit în Vidra, de unde a pornit imediat în ascensiunea muntelui Găina. Trasându-se din vreme un drum improvizat, ascensiunea care a durat aproape două ore, s’a făcut în condiţiuni favorabile. Regele, Regina, A.A.S.S. Prinţul Carol, Principesa Ileana precum şi cei mai mulţi dintre oaspeţi, între cari şi unii prelaţi, au urcat călare muntele. Alţii au încercat să se folosească de care cu boi, până unde au putut străbate.
Către 11 începuse să mizguie ploaia. Vremea s’a înseninat, însă şi n’a fost nevoie de corturi solide, durate pe platoul muntelui de către batalionul de vânători din Abrud.
Piscul de răsărit al muntelui a fost amenajat în formă de cerc cu un diametru de 13 metri. Platforma sprijinită pe zidul de piatră are 6 trepte spre Vest.
În mijlocul platformei plantată cu jnepeni de munte a fost fixată crucea comemorativă de o reală valoare artistică, cioplită din piatră de Câmpulung, opera sculptorului Mâtauanu din Bucureşti, de unde fusese trimisă gata.
În felul acesta piscul nivelat al muntelui, cu troiţa în mijloc, întruchipează un măreţ altar sub cerul liber, dominând de la acea înălţime solitară o vastă şi fermecătoare regiune alpină, amintindu-ne imaginea lăcaşurilor de închinare ale vechilor Druizi, adoratori ai singurătaţilor înalte”.
Pe soclul troiţei a fost cioplită următoarea inscripţie:
“Inaltatu-s’a aceasta sfânta cruce întru amintirea nemuritorului Erou al Muntilor — Avram Iancu — din prilejul serbarii centenarului nasterii sale si s’a sfintit în ziua de 1 Septemvrie 1924 în prezenta M. S. Regelui Ferdinand si a reprezentantilor Natiunii române întregite si recunoscatoare”.

Vânătorii de munte, botezaţi la troiţa de pe Găina

Imediat după sfinţirea troiţei închinate lui Avram Iancu a urmat solemnitatea înmânării steagului de luptă şi botezarea cu numele Craiului Munţilor a batalionului de vânători de munte de la Abrud. Conform documentelor vremii preluate din monografia “ţinutul Hălma­giului” scrisă de Traian Mager, Regele Ferdinand, adresându-se trupei, a rostit următoarea cuvântare: “V’am adunat azi aici pe frumosul colţ al ţării Moţilor, stropit de sângele atâtor eroi, cari au luptat şi cari au căzut pe câmpul de onoare pentru ceea ce le era totdeuna lucrul cel mai sfânt — iubirea de neam — spre a cinsti pe cel mai mare dintre eroii acelor timpuri grele de luptă, făcând ca numele lui să fie în veci în amintirea scumpei mele armate. Am ales batalionul de vânători de munte din Abrud, pentru a da unei trupe din România întregită numele lui Avram Iancu. Pentru voi este o mare cinste şi sunt sigur că veţi şti să vă arătaţi totdeuna demni de numele acestui mare erou. Voi ştiţi cine a fost Avram Iancu. El a luptat şi a suferit pentru ideia întregirei poporului român. Amintirea lui este încă vie în toată ţara şi mai ales în colţul acesta unde el singur cu moţii săi a ştiut să reziste trupelor ungare, împiedecândule de a pătrunde în aceste văi. Să sădiţi adânc în inimele voastre calităţile acelora cari au condus la biruinţă şi să urmaţi pilda acestui erou”.

Întâlnirea care nu a mai avut loc

În anul 1852 tânărul împărat habsburg Franz Iosef i-a dat întâlnire lui Avram Iancu pe vârful muntelui Găina. Suve­ranul austriac voia să-i mulţumească astfel Craiului Munţilor pentru sprijinul acordat împotriva trupelor re­voluţionare maghiare şi să afle din gura liderului, care sunt problemele moţilor. Franz Iosef a urcat pe munte dinspre Hălmagiu, urmând ca acolo, pe “acoperişul Ardealului” să fie primit de Avram Iancu. Spre surprinderea Împăratului şi a suitei sale, Iancu nu a venit la întâlnire. În cinstea vizitei lui Franz Iosef a fost ridicat pe vârful împădurit al muntelui un obelisc din marmură roşie, care astăzi nu mai există. Ulterior Avram Iancu avea să spună că nu avea rost să se întâlnească “un nebun cu un mincinos”.