glasul-hd.ro Web analytics

Reportaj

Boşorod, locul unde Boboteaza e şi mai frumoasă

Energia electrică, asfaltul şi Internetul au ajuns demult şi în Boşorod. Asta nu înseamnă că şi aici tradiţiile dispar, la fel ca-n multe alte sate modernizate. Obiceiul instituit de bătrâni dăinuie, şi asta pentru că, în orice familie, bătrânii sunt cei care au ultimul cuvânt, iar „autoritatea” lor se bazează mai mereu pe propriul exemplu. De Bobotează, regulile vechi se vor respecta, din nou, indiferent de vârstă.

Parte din vechile rânduieli de la Boşorod aflate încă  „în vigoare” se pot vedea asistând la orice slujbă de duminică la biserică. Fiecare localnic are locul lui bine stabilit în biserică. Pe scaunele mai noi ori mai vechi numele „titularilor” sunt scrise citeţ, iar fiecare îşi ocupă locul său nu pe-al altuia. Locurile din biserică se lasă „moştenire” unui membru al familiei, fiu, nepot ori strănepot, căruia-i place să meargă la biserică şi dovedeşte asta fiind prezent mereu la slujba de duminică. Ordinea din biserica boşorodeană merge până într-acolo încât fiecare loc disponibil este „dotat” cu câte un suport pentru pălărie.

Sfinţirea de la râu

De Bobotează, fiecare familie din Boşorod are trimis la biserică cel puţin pe unul dintre membri. Acesta are misiunea de a se întoarce acasă cu câţiva litri buni de apă sfinţită. „E nevoie de destul de multă apă sfinţită, pentru că, după slujbă, mergem acasă şi stropim gospodăria şi animalele din gospodărie, ca să fie ferite de boli şi de toate cele rele. Apoi, pe parcursul anului, mai avem nevoie de apă sfinţită la unele sărbători, ori atunci când vreunul din casă se îmbolnăveşte”, explică unul dintre bătrâni. Sfinţirea apei nu se face însă la Biserică, ci pe malul pârâului ce trece prin sat. S-a făcut şi-n vremurile opresiunii comuniştilor, se face şi acum. După slujbă, se scot prapurii din Biserică, iar toţi credincioşii se încolonează frumos şi fac o scurtă plimbare până la râul ce trece prin sat. „Era şi păcat să nu facem slujba la râu, pentru că e aici, la doi paşi. În plus, Isus într-un râu a fost botezat, nu?”, spune părintele Bruzan. La apă purtătorii prapurilor înmoaie crucile din vârf de câteva ori în râu, după care preotul începe slujba de sfinţire a apei. Credincioşii se aliniază de o parte şi de cealaltă a unei mese puse aproape de râu, iar fiecare, la picioare, are câte o găletuţă cu apă ce aşteaptă să fie sfinţită. Fiecare găletuţă e frumos împodobită cu flori şi cu busuioc.

Busuiocul de sub pernă

Printre cei care asistă la slujba de sfinţire a apei de pe malul pârâului Luncani se numără şi câteva fete tinere. „Azi noapte n-am dormit deloc. Am fost la gazdă („gazda” este, de fapt, liderul cetei de căluşeri şi organizează petreceri de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează – n.red.). N-am băut nici cafea, dar tot am venit la slujbă, pentru că-mi plac tare mult obiceiurile din satul meu”, spune Roxana Gruiescu, o tânără de 20 de ani, studentă la Timişoara. Aşa explică fata de ce în noaptea de dinaintea Bobotezei, pentru a-şi visa ursitul, nu a apucat să-şi pună sub pernă un pic din busuiocul pe care l-a furat din mănunchiul cu care preotul a venit, cu câteva zile înainte, să sfinţească locuinţa familiei ei. „Am pus în anii trecuţi, dar am visat cu toată gaşca noastră de prieteni şi prietene din sat. Nu ieşea nimeni în evidenţă, aşa că nu ştiu cine-mi e ursit”, adaugă tânăra studentă. Şi mai dezamăgită pare a fi Cristina Onu, de 17 ani. „Eu am fost mai grijulie şi mi-am pus busuioc sub pernă, dar n-am visat nimic”, spune fata râzând, ştiind bine că mai are destule sărbători de Bobotează la dispoziţie ca să mai încerce să-l afle în vis pe cel care-i va deveni soţ.

Respectul menţine şi vechile obiceiuri

În noaptea dinaintea Bobotezei, la fel ca-n alte sate hunedorene, fetele din Boşorod îşi pun sub pernă busuioc, în speranţa că-l vor afla în vis pe cel cu care se vor mărita. Unele iau obiceiul ca pe o glumă. Altele chiar cred în el. Bătrânii din Boşorod spun că aici se mai practică şi un alt obicei prin care fetele încearcă să afle însuşirile celui cu care se vor mărita. „De anul nou, pe masă se pun cu faţa în jos mai multe farfurii, ca să acopere fiecare un piaptăn, un cărbune, un drob de sare, un smoc de lână şi aşa mai departe. Fata îşi alege o farfurie şi, dacă sub ea, de exemplu, găseşte piaptănul, înseamnă că viitorul ei bărbat o să fie unul care are baiuri cu dinţii. Dacă găseşte cărbunele, o să ia de bărbat unu’ mai închis la culoare, dacă mă-nţelegeţi, şi tăt aşe”, zice Ioan Popovici (63 de ani). „Tare m-am bucurat să văd că şi anul acesta tinerii or făcut petrecerile de Sărbători. De Crăciun şi Anul Nou băieţii care or mers cu colinda, cu căluşerii, aduc mâncare, beutură şi muzicanţi la cămin. De Bobotează, petrecerea o organizează fetele. Băieţii le mai ajută doar cu plata muzicanţilor. La fiecare petrecere câte un băiat merge după fată acasă şi o conduce la cămin, dar o şi însoţeşte apoi, acasă. Rânduiala asta se păstrează pentru că majoritatea oamenilor din Boşorod sunt respectuoşi. Un copil dacă vede că la el în familie se vorbeşte frumos, se merge la biserică, o să vorbească şi el frumos şi o să meargă la biserică. Totul pleacă de la cei 7 ani de-acasă”, explică Ioan Dăncescu (83 de ani).