Ansamblul de la Târgu Jiu, făurit în judeţul Hunedoara. Coloana Infinită a fost fabricată la Petroşani acum 75 de ani

Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, singura operă a lui Brâncuşi realizată pentru România, este rodul muncii pietrarilor şi fierarilor din judeţul Hunedoara. Coloana Infinită a fost turnată la Petroşani în timp ce elementele din piatră ale ansamblului au fost cioplite la Deva din travertin de Banpotoc.

Coloana Infinită a fost turnată la Petroşani în urmă cu 75 de ani sub directa supraveghere a lui Constantin Brâncuşi care a şi locuit la inginerul Ştefan Georgescu Gorjan, cel care a condus echipa de metalurgişti. Comunitatea din Petroşani a aniversat cei 75 de ani de la “naşterea” Coloanei fără de sfârşit printr-un simpozion organizat de Asociaţia “PetroAqua”.

Ansamblul din Oltenia, cu elemente indiene

Coloana turnată la Petroşani a fost primul element al ansamblului de la Târgu Jiu. Iniţial a purtat un prim titlu de “Coloana Recunoştinţei fără sfârşit”. Monumentul de la Tg. Jiu a fost dorit de Asociaţia Femeilor din România care o avea ca preşedinte pe Aretia Tătărăscu. Ele au decis să-i acorde comanda lui Brâncuşi la sugestia fostei lui eleve, sculptoriţa Miliţa Petraşcu. Cam în aceeaşi perioadă, Brâncuşi a avut şi un proiect pentru India, “Templul mântuirii sufletului”, de la Indor comandată de un maharadjah.
Demersurile pentru comanda de la Tg. Jiu s-au întins pe o perioadă de doi – trei ani. Între timp proiectul pentru templul din India a eşuat ca urmare a asasinării maharadjahului. Brâncuşi a preluat formulele compoziţionale pe care le propusese pentru India şi le-a adaptat pentru Tg. Jiu. Ca rezultat a apărut în proiect Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului cu băncile laterale.

Recunoştinţă pentru eroi

Ansamblul este dedicat eroilor bătăliei de pe Jiu. Acolo a luptat prima dată şi Ecaterina Teodoroiu. Interesant este faptul că Ecaterinei Teodoroiu îi făcuse mausoleul sculptoriţa Miliţa Petraşcu, fosta elevă a lui Brâncuşi la Paris. Ca urmare Organizaţia Femeilor Române i-a propus să facă şi acest monument dedicat eroilor de pe Jiu. Ea şi-a declinat responsabilitatea şi a convins organizaţia să acorde comanda lui Brâncuşi.

Elementele din piatră, cioplite la Deva

Pentru realizarea elementelor din piatră, Brâncuşi a ales travertinul de Banpotoc. După ce a ales personal blocurile de piatră din cariere de lângă Simeria, Brâncuşi a coordonat o echipă de cioplitori care a configurat elementele ansamblului sculptural: Masa Tăcerii cu cele 12 scaune, Poarta Sărutului, cele două jilţuri şi scaunele de pe alee.
Masa Tăcerii a fost realizată în două variante, prima dintre ele ne fiind pe placul lui Brâncuşi. Varianta a doua a Mesei, din piatră de Banpotoc, a fost comandată la atelierele “Pietroasa” din Deva, în vara anului 1938 chiar de către Brâncuşi nemulţumit că pe prima masă găsise “o inscripţie” săpată şi umplută cu plumb şi o semnătură. Tot atunci au fost comandate la atelierele din Deva 12 scaune cu faţa rotundă şi 30 cu faţa pătrată, executate conform modelului dat de sculptor. Pe Jilţurile simple de piatră care flanchează Poarta Sărutului au fost lăsate intenţionat urme de daltă ca să se vadă că au fost cioplite de mâna omului. Poarta Sărutului a fost ansamblată din blocuri de travertine de Banpotoc în toamna anului 1937 şi sculptată anul următor.