Farmacia din grădină – Tutunul

Nicotiana tabacum este considerată a fi de origine americană și a fost introdusă pe scară largă pentru cultivare în restul lumii. Este bine reprezentată în Indiile de Vest, Mezoamerica, și America de Sud, precum și în insulele din Pacific. Frunza de tutun este cultivată în cel puțin 124 de țări, cu o extindere a agriculturii în Africa, unde peste 20 de țări cultivă în prezent tutun.

Tulpina plantei sunt rar ramificate, vâscoase cu peri glandulari abundenți.

Frunzele verzi sunt simple, alterne, de multe ori mari, de formă eliptică sau ovală, până la 50 cm lungime, margini întregi sau ondulate, apex ascuțit.

Florile sunt în panicule scurte și dense, pedicelele au 5-15 mm lungime; caliciu este tubular, 12-20 mm lungime, tubul de 10-15 mm lungime, lobii înguști de formă triunghiulară, uneori inegală, mai scurți decât tubul caliciului.

Corola este compusă, de culoare albă, roză sau roșie, formată din 5 lobi pentagonali, 30-50 mm diametru, și prezintă un tub mai scurt.

Staminele sunt inegale,primele 4 superioare sunt lungi, a cincea este mai scurtă, toate introduse lângă baza tubului.

Nicotiana tabacum furnizează materia primă de tutun. Între anii 1994 și 1997, producția medie de tutun a fost de aproximativ 6,6 milioane de tone / an frunze (uscate) de tutun, Asia 58%, America 21%, Europa 8%, Africa de 7%, și Asia de Vest și Marea Mediterană 5%. Cei mai mari importatori de tutun, reprezentând 35% din importurile mondiale: sunt SUA, Germania, Marea Britanie, Olanda și Japonia. În 2015 tutunul se cultivata în cel puțin 124 de țări ale lumii.

China este liderul mondial în producția de tutun, cu 3,2 milioane de tone de frunze de tutun cultivate în 2012. Se presupune că în ultimii 50 de ani, agricultura de tutun a trecut de la o producție mare spre joasă și în țările cu venituri medii, cu o creștere semnificativă în Africa.

Tutunul este o plantă importantă în studiile de biotehnologie si biologie moleculară. Plantele transgenice de tutun sunt larg utilizate pentru studiile de genetică moleculară și transferul de gene la erbicide, viruși, dăunători și rezistența la stres. Tutunul are potențialul de a fi utilizat pentru producerea de produse farmaceutice și alte substanțe chimice, prin „agricultura moleculară“.

Nicotiana tabacum prezintă o sensibilitate crescută la temperatură, aer, umiditatea solului și tipul de pământ.

Temperatura

Temperaturile de 20-30 °C, sunt cele mai potrivite pentru o creștere adecvată a plantei.

Precipitațiile

O umiditate atmosferică de 80 până la 85% și este optimă pentru dezvoltarea plantei.

După recoltarea tutunului, acesta se usucă, apoi se ”îmbătrânește” pentru îmbunătățirea aromei. Există 4 metode de uscare a acestuia:

1. Uscarea prin intermediul aerului: tutunul maturat la aer este protejate de vânt și soare între-un hambar bine ventilat, unde rămâne preț de 7-8 săptămâni. Acest tutun are un nivel scăzut de zahăr, ceea ce îi conferă o aromă ușoară, dulce și bogată în nicotină.
2. Uscarea prin intermediul arderii: are loc cu ajutorul fumului care pătrunde printre frunze, produs de o flacără redusă, oferind frunzelor o aromă puternică de fum. Acest proces durează 3-10 săptămâni și produce un tutun cu conținut redus de zahăr și bogat în nicotină.
3. Uscarea prin încălzire: tutunul este păstrat într-un hambar încălzit prin intermediul unor conducte cu apă caldă care încălzesc aerul încăperii, însă tutunul nu este expus la fum. În urma acestui proces, rezultă un tutun cu un nivel ridicat de zahăr și niveluri de nicotină de la medii la mari. Este cea mai rapidă metodă de maturare, necesitând aproximativ 1 săptămână. Tutunul obținut în urma acestei medone poartă denumirea de ”Tutun luminos” deoarece frunzele capătă o culoare aurie, portocalie sau galbenă, după caz.
4. Uscarea la soare: Această metodă se utilizează cu precădere în Grecia, Turcia și alte țări mediteraneene, pentru producerea de tutun oriental. Acest tutun are un conținut scăzut de zahăr și nicotină.
5. Frunzele de Nicotiana Tabacum prezintă utilizări în alimentație, din acestea extrăgându-se o proteină din subfamilia ”White-Brown”, de consistența unei pudre de culoare albă, inodoră, care poate să fie adăugată la cereale, legume, băuturi răcoritoare și alte alimente. Din această proteină se poate obține un produs de o consistență similară cu cea a albușurilor, care se poate lichefia sau gelifica și poate să preia aroma și textura unei varietăți mari de alimente. Proteina a fost testată pentru a fi utilizată ca substituent pentru maioneză și frișcă, datorită aportului caloric scăzut. De asemenea, frunzele de tutun sunt utilizate pe scară largă în industria tutunului. Deși este utilizat cu un scop recreativ, care să inducă o stare relaxantă fumătorului, tutunul cauzează frecvent probleme patologice, iar consumat în cantități mari, pe perioade lungi de timp, poate să ducă la complicații grave, în urma cărora poate surveni decesul.

Această plantă necesită o atenție sporită atunci când este utilizată intern, deoarece poate să ofere efecte precum cele ale narcoticelor. Ingredientele active ale plantei, pot fi, desemenea, absorbite prin piele. Frunzele au efecte antispasmodice, diuretice, emetice, expectorante, iritante, sedative și utilizate în cantități mai mari, chiar si narcotice. Frunzele sunt utilizate extern în tratamentul bolilor reumatice, boli ale pielii și în urma înțepăturilor de scorpion. Se consideră ca frunzele de tutun umezite și aplicate pe orice tip de înțepătură, au efect de calmare a durerii,     în Cuba extractul din frunze este administrat oral pentru tratarea dismenoreei , în Fiji rădăcina proaspătă este ingerată pentru astm şi indigestie, iar sucul din rădăcină are aplicaţii oftalmologice. De asemenea, seminţele administrate oral tratează reumatismul şi răguşeala, în Statele Unite ale Americii extractul din plantă este administrat pe cale orală în vederea tratării oboselii, protejării împotriva bolilor şi a fricii.

Există un interes deosebit legat de efectele neuroprotectoare ale aportului cronic de nicotină în tratarea unor tulburări neurodegenerative.Nicotina este un posibil tratament în tulburări ale bolii Alzheimer, a bolii Parkinson, sindromului Tourette şi a colitelor ulcerative.Aportul frecvent de nicotină în corpul uman creează efecte secundare cum sunt: accelerarea respiraţiei, creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac, precum şi stimularea sistemului nervos central care duce la creșterea factorilor de risc cardiovasculari.

Nicotina poate fi utilizată ca și insecticid. Frunzele uscate pot fi de asemenea utilizate în acest scop, rămânând eficiente timp de 6 luni după uscare. Sucul obținut prin măcinarea frunzelor verzi și utilizarea lui ca o loțiune pentru priele, reprezintă un produs repelent pentru insecte.