Producătorii de cereale trebuie să strângă rândurile. Din 2014 ar putea funcţiona Bursa Cerealelor
Profiturile fermierilor şi procesatorilor nu au fost pe măsura producţiei agricole din anul 2013. Cei care au câştigat din recoltele bogate au fost comercianţii care au avut posibilitatea financiară şi logistică să o facă.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) intenţionează să înceapă primele tranzacţii cu cereale în condiţiile în care de anul trecut sunt monitorizate preţurile de achiziţie la principalele cereale (grâu şi porumb). Reprezentanţii BRM spun că nu s-a reglementat o piaţă bursieră a cerealelor din cauza producătorilor mici, care nu s-au organizat în asociaţii agricole. În aceste condiţii este dificilă negocierea volumelor mari de cereale şi de asemenea sunt imposibil de accesat credite garantate cu stocuri de marfă pe baza unor certificate de depozit garantate de Fondul de Garantare a Creditelor Rurale prin Ministerul Agriculturii.
Piaţa cerealelor din România este dictată de piaţa exportului şi o parte mică de către preţul de achiziţie al procesatorilor. Asta din cauza subfinanţării industriei prelucrătoare.
În aceste condiţii preţul de export este controlat de marii producători care activează pe piaţa europeană, Rusia, Ucraina şi Kazahstan. În preţul grâului pentru export este inclusă încărcarea în vapoare în portul Constanţa (FOB). În aceste condiţii preţul cerealelor este influenţat de preţurile din pieţele ţărilor mari producătoare şi de preţul pe bursele futures de la Paris sau preţul FOB Constanţa dat de Bursa Americană CBOT.
Predictibiliatea viitoarelor preţuri la cereale poate fi făcută doar luând în calcul aceste elemente împreună cu preţurile regionale din România.
Preţurile din România
Preţul grâului de panificatie FOB Constanţa este în această săptămână de 215 eur/MT, fiind în uşoară scădere, iar preţul la porumb FOB Constanţa este stabil la 160 euro/MT . Preţul la seminţele de floarea soarelui este de asemenea stabil 346 euro/MT. Seminţele de rapiţă sunt cotate la 326 de euro/MT .
Preţurile sunt în scădere pentru grâul vândut direct de la depozitele de stocare, ajungând la 173 de euro/TM, mai mic cu 14 euro faţă de săptămâna trecută. În schimb preţul porumbului cumpărat în aceleaşi condiţii este în creştere ajungând la 156 de euro/TM.
În ţara vecină, Bulgaria, preţul grâului achiziţionat de la poarta silozului este în creştere, ajungând la 178 euro/TM, în timp ce porumbul staţionează la 149 euro/TM.
Rusia şi Ucraina dictează preţurile
Preţul pentru grâul de panificaţie în Ucraina calculat FOB Marea Neagră este în această săptămână 216 eur/MT, fiind în plină creştere, în timp ce preţul la porumb stagnează la 160 euro/MT. Preţul seminţelor de floarea soarelui este ceva mai mic decât în România, atingând 329 euro/MT. Ruşii vând grâul de panificaţie cu 2 euro mai ieftin, atingând 214 eur/MT, preţul fiind în scădere, iar preţul la porumb stagnează la 149 euro/MT, comparabil cu cel cumpărat în Bulgaria la poarta silozului şi mult mai mic decât cel românesc.
Cotaţiile bursiere
Pe bursele de tranzacţionare din Franţa preţul la grâul de panificatie este de 202 euro/MT, iar la porumb 168 euro/MT. Pe bursele futures preţul pentru grâul de panificaţie atinge 207euro/ MT calculat FOB port Rouen, şi pentru porumb 175 euro/MT în aceleaşi condiţii de livrare. Seminţele de floarea soarelui sunt FOB Rouen 355 euro/MT.
Bursa din Chicago, una dintre reperele tradiţionale pentru preţurile comercianţilor de cereale din România, estimează preţul grâului FOB Constanţa, pentru luna martie, la 233 euro/MT, cu 17 euro peste cotaţia actuală. Bursa americană dă această cotaţie pe baza contractelor de vânzare a celor patru mari producători din regiunea Mării Negre, Ucraina, Rusia, Kazahstan şi România pe pieţele din lumea arabă.
Supraproducţie de grâu şi porumb
La nivel mondial statisticile arată că producţia de grâu a depăşit consumul pentru intervalul 2013 – 2014, în condiţiile în care au fost recoltate 700 de milioane de tone şi se estimează un consum de 692 de milioane de tone. Situaţia este asemănătoare şi la porumb, unde producţia mondială a fost de 950 de milioane de tone la un consum de 922 de milioane de tone. Cererea mai mică decât oferta a dus la scăderea preţurilor odată cu intrarea pe piaţă a recoltei bune din anul trecut.
