Naşterea Maicii Domnului, hotarul dintre vară şi toamnă

Praznicul de Sfânta Maria Mică, celebrat la 8 septembrie, este prima sărbătoare a noului an bisericesc, dar şi momentul în care natura se pregăteşte de venirea toamnei. În această zi, femeile gravide se roagă să aibă o naştere uşoară, iar bărbaţii nu trebuie să muncească, altfel riscă să se accidenteze.
Ortodocşii prăznuiesc astazi Naşterea Maicii Domnului, sărbătoarea denumită în popor Sfânta Maria Mică. Biserica o slăveşte pe cea care I-a dat viaţă lui Hristos într-o zi care nu a fost aleasă întâmplător. Data de 8 septembrie este prima sărbătoare a anului bisericesc. Acesta începe la 1 septembrie şi se termină la 31 august, spre deosebire de anul calendaristic. Vechea tradiţie iudaică spunea că omul a pătruns toamna în Rai, iar cifra 8 reprezintă simbolul vieţii veşnice. „Sunt şapte zile ale Creaţiei, iar a opta este ziua Învierii spre viaţa veşnică, pentru Mântuirea noastră“, explică teologii. Există cinci praznice ale Maicii Domnului: 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului; 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului; 25 martie – Bunavestire; 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului. Urarea corectă de onomastică În religia creştină, cea mai însemnată este ziua trecerii la cele veşnice, adică Adormirea. De aceea, ziua de 15 august poartă numele de Sfânta Maria Mare. După zilele închinate lui Iisus Hristos, sărbătorile Maicii Domnului sunt cele mai importante din calendarul creştin-ortodox. Cei care poartă numele Maicii Domnului pot fi felicitaţi la fiecare praznic al Născătoarei. „Să cinstim prin fapte sfântul al cărui nume îl purtăm. Pentru cei botezaţi astfel, urarea potrivită este: «Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!», «La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor!» sau «La mulţi şi binecuvântaţi ani!»“, precizează părintele Eugen Tănăsescu,
Numele Maria (însemnând „doamna“ în ebraică, „cea iubită“ în egipteană) şi derivatele sale reprezintă cel mai des întâlnit nume din onomastica românească. Peste 2,2 milioane de români îşi serbează astăzi onomastica: 1.819.378 femei şi 416.844 bărbaţi. Ocrotitoarea mamelor şi a pruncilor Fiica lui Ioachim şi a Anei, Maria s-a născut la Nazaret, în Galileea, ca o minune dumnezeiască, întrucât mama sa era considerată stearpă. Ana provenea din neamul arhieresc al lui Aaron, iar Ioachim – din cel împărătesc al lui Natan, fiul lui David. Conform rânduielii bisericeşti, Sfinţii Ioachim şi Ana sunt serbaţi în ziua de 9 septembrie, a doua zi după ce este prăznuit rodul dragostei lor. Dumnezeu i-a ales pe cei doi soţi să fie neamul coborâtor al lui Hristos, fiind curaţi la suflet şi la trup
Prin simbolul său, Naşterea Maicii Domnului este icoana la care se închină femeile care vor să rămână însărcinate şi să aducă pe lume un prunc.„După ce Evanghelia Duminicii de ieri ne-a vorbit despre naşterea spirituală a omului, astăzi cinstim Naşterea Maicii Domnului, ca prima mare sărbătoare, fixată în a opta zi a Anului bisericesc, simbol al zilei Învierii. Ea reprezintă începutul mântuirii noastre, pentru că se naşte cea care, la rândul Ei, va naşte pe Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne va aduce tuturor dragostea şi împăcarea cu Dumnezeu. Aşa cum părinţii se bucură de naşterea pruncilor, iar ei se bucură de iubirea părinţilor şi noi, creştinii, ne bucurăm de naşterea Fecioarei, care prin Hristos, devine Maica noastră cea iubitoare. Sărbătoarea este şi un îndemn adresat tuturor părinţilor de a-şi aduce pe lume copiii şi a nu-i considera o povară, ci un nevinovat rod al iubirii“, arată preotul Eugen Tănăsescu. Vremea iarmaroacelor În tradiţia populară, Maica Domnului ajută nu doar celor care se roagă să aibă un copil sănătos. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga pentru a-şi găsi jumătatea. În această zi, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă, ca să nu atragi răul. În satele din Bărăgan, credinţa spune că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mâncarea pe foc, fie cratiţa cu mâncare se va vărsa peste copii, arzându-i. Ziua mai are o semnificaţie, din punct de vedere astronomic: marchează hotarul dintre vară şi toamnă. Insectele încep să se ascundă în pământ, iar bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul îşi face simţită prezenţa.

Sursa: adevarul.ro