Cum să-ți înveți copilul să ia decizii. Ghid pe vârste

Să-l înveți pe cel mic să ia decizii este o componentă foarte importantă din educația copiilor. De multe ori părinții au tendința să-i cocoloșească pe copii, să le spună, să impună ce e bine și ce nu și să-i priveze de posibilitatea de a face propriile alegeri, de a lua propriile decizii. Este adevărat că vor să-i ferească de neplăceri, de neajunsuri, dar câteodată este nevoie și de ele în educația copiilor. Dacă nu sunt lăsați copiii să facă alegeri, să ia decizii, nu vor reuși niciodată să înțeleagă care sunt consecințele faptelor lor. Numai prin experiență își vor dezvolta abilitatea de a reacționa, de a gândi, de a hotărî, de a acționa în consecință.
Iată câteva sfaturi care vă vor ajuta să-i învățați pe cei mici să ia decizii, în funcție de vârsta pe care o au.
Educație copii 1-5 ani
Această etapă de vârstă este ideală pentru începerea educației copiilor în ceea ce privește luarea deciziilor. Începeți cu exemple simple – a alege între două tricouri, bluze, pantaloni etc. Lăsați-l să hotărască singur: măr sau banană, la leagăn sau la tobogan. Orice faceți în această perioadă, copilul trebuie să poată alege singur. Încă de pe acum se va învăța că trebuie să hotărască singur. Altfel, va începe să depindă de voi sau de oricine altcineva să-l ajute să ia decizii.
Pe măsură ce cresc, implicați-i în hotărârile familiei. „Ce zici? Cum să zugrăvim sufrageria, în culoarea X sau Y?”, „Ce floare să cumpărăm pentru mătușa X – trandafiri sau crini?”, „Ce să gătim la cină – o supiță sau o fripturică?” etc.
Deși par minore aceste aspecte, ele sunt piatra de temelie în educația copiilor. Ei învață să ia decizii, învață că sunt răspunzători, învață că urmează consecințe în funcție de alegerile lor, învață că au un rol important în familie și, mai apoi, în societate.
Educație copii 6-10 ani
În această etapă, copiii trebuie să conștientizeze fapta bună de fapta rea. Deja numai vorbim de a alege între două tricouri sau două feluri de mâncare, vorbim de hotărâri complexe în ceea ce privește comportamentul, programul de joacă, de lecții etc. Ei trebuie să știe că au de respectat niște reguli, iar dacă aleg să le încalce, vor suporta consecințe. Permiteți-le însă să greșească. Greșelile sunt până la urmă experiențe, uneori chiar mai bune decât alegerile perfecte.
Să zicem că nu și-a făcut temele sau nu a învățat lecția pentru a doua zi. Va veni, cu siguranța, cu o notă proastă, și îi puteți spune „Hotărârea ta de a nu învăța și de a nu-ți face lecțiile a condus la obținerea unei note proaste. Hai să discutăm cum te afectează pe tine această notă proastă și să ne dăm seama dacă a fost sau nu o decizie bună că n-ai învățat și nu ți-ai făcut lecțiile”.
Copiii trebuie să știe că deciziile pe care le iau îi pot influența pe ei, dar și pe ceilalți din jur, ca orice faptă a lor poate afecta pe altcineva, îi poate răni sentimentele. Ca părinți, trebuie să fiți înțelegători, să fiți un bun exemplu, și să îi faceți să-și pună întrebări cu privire la următoarele acțiuni pe care le vor întreprinde, la următoarele decizii pe care le vor lua și nu să le dați ordine, nu să le impuneți drumul pe care trebuie să meargă. Desigur, vorbim aici de situații în care viața și integritatea lor nu le este pusă în pericol.
Educație copii 11-13 ani
Ca orice om, și copiii au nevoia de a se simți importanți, că și ei contează în familie, în rândul prietenilor, în societate. Este foarte important să le arătați copiilor din această grupă de vârstă că aveți încredere în ei, că sunteți convinși că vor lua cele mai bune decizii. Mai ales că, spre finalul acestei etape, copiii trebuie să ia poate una dintre cele mai importante hotărâri din viața lor: unde vor merge să studieze mai departe. Este o mare responsabilitate pe umerii lor și trebuie să se simtă siguri pe ei și să știe că au sprijinul vostru.
Vorbiți deschis cu copilul, mai ales când el vine să vă întrebe diverse lucruri, indiferent de subiectul pe care îl dezbateți. La această vârstă anturajul este foarte periculos, așa că trebuie să discutați despre consumul de alcool, de droguri, despre sex, despre consecințele negative ale unui comportament extrem. Ajutați-l să formeze prietenii „pozitive”, explicați-i cât de periculos este să aibă un anturaj necorespunzător. Cu cât comunicarea dintre părinte și copil este mai bună, cu atât mai puțină presiune se află pe umerii copilului și cu atât mai bune vor fi deciziile pe care le va lua.





