De când lăsăm copilul singur acasă?
În orice societate există o vreme când puiul trebuie lăsat să se descurce singur. Dacă în lumea animală acest instinct este foarte bine dezvoltat, la oameni este destul de complicat, pentru că la părinți apar procese de conștiință că și-au abandonat copiii.
Oricât ne-ar fi de greu, trebuie să ne obișnuim cu ideea, mai ales că acest pas este foarte important în dezvoltarea copiilor. Iar pentru ca micuții noștri să devină niște adulți stăpâni pe forțele proprii, trebuie ca responsabilizarea să se facă treptat.
Care este, totuși, vârsta potrivită pentru ca un copil să rămână singur acasă? În unele tari răspunsul la această întrebare este litera de lege. În Statele Unite, de exemplu, este interzis să-ți lași copilul singur în casă dacă are mai puțin de 12 ani. În alte țări, însă, părinții sunt cei care decid.
Înainte de a-ți lasă copilul singur acasă trebuie să te gândești la următoarele aspecte:
– cât de responsabil este copilul tău. Nu contează vârsta, pot fi copii de 10 ani mult mai maturi și mai cu capul pe umeri decât unii de 13. Știe că nu trebuie să vorbească cu străinii sau să deschidă ușa persoanelor pe care nu le cunosc, indiferent de motivele invocate de aceștia din urmă?
– cum se înțelege cu fratele/sora (mai mic(a)/mai mare). Sunteți siguri că nu se vor lua la bătaie, că nu vor distruge casa?
– cât de sigură este casa. Stați într-un cartier periculos, aveți ușile și geamurile în stare bună, știe copilul pe cine trebuie să sune dacă i se pare ceva dubios? Știe ce să facă dacă izbucnește un incendiu sau se taie la mână?
Până să ajungem ca aceste probleme să fie floare la ureche e cale lungă.
Procesul trebuie început de la vârste fragede:
- Lăsați copilul singur într-o camera, timp de câteva minute.
Urmăriți ce face și dați-i senzația că nu sunteți prin preajmă. Creșteți progresiv această perioadă. Apoi lăsați copilul singur în casă câte 30 de minute și din ce în ce mai mult până depășiți o oră.
- Impuneți regulile.
Învățați copilul ce are voie să facă și ce nu cât timp lipsiți. Dacă nu a respectat aceste reguli, reluați-le. Explicați-i din nou și din nou riscurile la care se expune. Dacă un copil nu înțelege că nu trebuie să lase ușa descuiată, că nu are voie să iasă afară din casă, că nu trebuie să vorbească cu străinii, atunci înseamnă că nu este pregătit să rămână singur acasă.
- Inventați scenarii și puneți-le în aplicare.
Repetați cu copilul diverse scenarii pentru a vă asigura că a înțeles ce responsabilități are. De exemplu, ce are de făcut dacă a pierdut cheile de la casă, dacă este un străin la ușă, dacă îi este foame, dacă are nevoie de ajutor la teme, dacă unul dintre părinți întârzie, dacă se plictisește.
- Pregătiți-l pentru urgențe.
Copilul trebuie să știe ce are de făcut în caz de incendiu, cum să utilizeze un extinctor. Învățați-l numărul de urgență 112 și numerele de telefon mobil ale voastre și/sau ale altor rude, prieteni, vecini. Nu este suficientă doar memorarea acestor numere în agenda telefonului mobil al copilului.
- Stabiliți cine e șeful.
Dacă aveți doi sau mai mulți copii, stabiliți cine este șeful. Ceilalți trebuie să asculte de el, iar pe acesta din urma învățați-l că este răspunzător pentru ce li se întâmplă celorlalți.
- Învățați-l să-și prepare singur hrana.
Arătați-i copilului cum să-și pregătească diverse feluri de mâncare care nu necesită fierbere, coacere etc.
- Creați un plan de evacuare.
Puneți la punct un plan de evacuare al casei și învățați copilul ce are de făcut. Repetați acest plan până vă asigurați că l-a înțeles.
