Povestea unui “stâlp” de restaurant. Restaurantul Casina, un local gol în timpul săptămânii

Amenajat în spaţiul generos al vechiului local Bacchus, restaurantul “Casina” din Deva este căutat în special pentru organizarea de evenimente. De vineri până duminică, sala este aproape în permanenţă rezervată, iar pe timpul verii terasa elegantă oferă un spaţiu ideal pentru nunţi de poveste. În cursul săptămânii, şi în special la orele prânzului puţinii clienţi se simt uşor stingheri în sala destul de mare.

În faţa restaurantului există câteva locuri de parcare rezervate, ceea ce nu au multe localuri din zona centrală a Devei.

Servire acceptabilă, muzică tare

Preţurile din meniu arată că localul se vrea unul de lux, chiar dacă atmosfera din interiorul sălii este uşor “prăfuită”. Un spaţiu mare, de cele mai multe ori gol, cu mesele destul de apropiate, nu creează deloc senzaţia de intimitate pe care un client şi-ar dori-o când ia masa. Mesele sunt oarecum aranjate cu farfurii suport şi un rând de pahare pentru apă lăsate în “voia” prafului. Ospătăriţa amabilă, se mişcă destul de bine, zâmbeşte şi este plină de bunăvoinţă, chiar dacă nu ştie să recomande o garnitură pentru un peşte cu legume. Dacă nu consumaţi excesiv băuturi alcoolice, ar fi bine să vă rezumaţi la apă sau suc pentru că vinul nu se serveşte decât la butelie. Produsele din lista de bucate sunt sofisticate şi pe toate gusturile. Chiar dacă era în timpul săptămânii, la ora prânzului în local “evolua”, mult prea zgomotos, o orchestră de muzică populară pentru un grup organizat.

Preţuri mari pentru mâncare bună

Alegem un somon cu sos dulce picant şi garnitură de cartofi şi piept de curcan cu anşoa. În aproximativ 30 de minute comanda este servită. Caldă şi delicioasă. Produsele au fost preparate pe loc, cu excepţia sosului dulce picant. Ca în orice restaurant din Deva prin care am trecut până acum, nici la Casină peştele nu a fost servit cu tacâmuri speciale. Şerveţelele au fost însă la discreţie. Pentru desert ne-am încumetat la o specialitate a localului (un fel de profiterol) şi clătite “Casina”. Clătitele au fost delicioase, în timp ce profiterolul era făcut cu îngheţată de astă vară, cu foarte multe ace de gheaţă în compoziţie.
După aproximativ o oră petrecută într-o atmosferă gălăgioasă, am plecat de la Casină cu papilele gustative “fericite” şi cu buzunarul ceva mai gol.