Prăjitură Pavlova
Ingrediente:
- 4 albuşuri proaspete de ouă de la AVIS 3000
- o priză de sare extrafină
- 160 g zahăr tos fin
- un plic de zahăr vanilat
- 2 linguri de oţet
- 20 g amidon de porumb
- 700 g smântână pentru frişcă
- 2 linguri de zahăr pudră vanilat
- fructe (după gust)
- opţional un sos de fructe
Am făcut reţeta asta şi am înţeles de ce se numeşte aşa. Am salivat non-stop până s-a terminat şi am putut gusta din ea. La fel ca şi câinele numitului Pavlov. Acum păţesc asta chiar şi numai când îi aud numele. Pavlova e nevasta respectivului, aţi înţeles.
Nu e greu de făcut prăjitura asta, doar că durează cam mult până facem blatul de bezea. Batem albuşurile de ouă AVIS 3000 cu sarea până se întăresc şi cresc în volum ca zăpada pe străzile primarilor surprinşi de iarnă. Adăugăm treptat zahărul tos cu mixerul la viteză mare, tot acum intră acolo zahărul vanilat şi oţetul şi continuăm mixarea până dispare zahărul. Punem şi amidonul, extractul de vanilie tot acum, la final, şi obţinem (sau cel puţin aşa ar trebui) o bezea fermă şi lucioasă.
În tavă punem hârtie de copt, trasăm pe partea mată un cerc de vreo 25 cm diametru, întoarcem coala, ca să nu mâncăm mină de pix sau creion în blat şi cu spatula aşezăm compoziţia pe partea lucioasă a foii de copt, în formă de cerc. Dacă diametrul e mai mic, bezeaua e mai înaltă şi se usucă mai greu. Dacă e diametrul mai mare, doamna Pavlova va fi mignonă, dar numa’ bună de ronţăit. Dăm la cuptorul preîncălzit la 120 de grade şi pornim ventilaţia, că ajută. Durează cam o oră jumate să fie gata. Îl scoatem, îl lăsăm la răcit şi dacă vedem că a mai crăpat pe ici, pe colo, nu-i bai, că oricum îl acoperim cu frişcă.
Smântâna pentru frişcă trebuie să fie cât mai cool, aşa că o punem cu o zi înainte la frigider. Dacă n-are minim 32% grăsime, ne chinuim degeaba. Batem la ea ca la fasole, până face creste, adică stă cum rămâne după ce scoţi din ea paletele mixerului. Stop chiar în momentul ăsta, că dacă o mai batem, facem unt & zer.
În principiu punem frişca peste blatul de bezea şi gata. Dar aici sunt nişte fineţuri. Cui îi place bezeaua mai cremoasă, pune frişca mai din timp şi aceasta va umezi blatul. Cine preferă blatul crocant, pune frişca doar înainte de a servi prăjitura. Se mai poate face peste blat o peliculă subţire de ciocolată, de preferinţă albă şi atunci rămâne perfect uscat.
Deasupra, rămâne la inspiraţia bucătarului. Noi preferăm un sos de căpşune şi bucăţi din acelaşi fruct, printre ele câteva seminţe acrişoare de rodie, să mai taie din dulceaţa cam exagerată a bezelei. Merg şi câteva frunzuliţe de mentă, e de efect.
