”Patriei mai mult cărbune”…Chiar dacă prețul era viața minierilor Ororile comuniste în minele din Valea Jiului

În urmă cu 31 de ani, mai precis în zilele de 21 și 22 martie 1986, 25 de persoane și-au pierdut viața în urma a două explozii care au avut loc la Mina Vulcan în Valea Jiului. Statisticile neoficiale vorbesc despre mult mai multe victime.

În goana sa pentru creșterea producției de cărbune, regimul comunist a instaurat un regim inuman în minele din Valea Jiului. Protecția muncii era un moft, echipamentele nu funcționau sau erau într-adins stricate de mineri ca să nu-i încurce la ”depășirea planului”. În zonele periculoase intreau soldații unităților (Direcția Lucrări în Economia Națională (DLEN) un fel de ”batalioane disciplinare” dar cu soldați fără nicio vină trimiși în abatajele cu acumulări de gaze doar pentru a da ”patriei mai mult cărbune”.

O primă explozie cu 17 victime

În 21 martie 1986 în stratul 7, blocul 0, orizontul 420 s-a produs o puternică explozie de metan care a curmat viața a 17 minieri, alți doi fiind răniți grav. Dintre minierii morți trei erau militari, trimiși acolo de comandanții lor care aveau cunoștință de acumulările de metan. Civilii au decis să meargă singuri asumându-și riscurile, dar militarii erau nevoiți să execute ordinul. Vasile Marian, un militar care a refuzat să intre în mină, cunoscând pericolele la care se expune a fost condamnat la cinci ani de închisoare de un tribunal militar și a scăpat în 1990 imediat după revoluție. ”Și acum sunt considerat recidivist. Nu am executat un ordin militar, chiar dacă era pe timp de pace și acest ordin îmi punea inutil viața în pericol. Am refuzat pur și simplu să intru. Căpitanul m-a bătut, mi-a făcut raport și am fost condamnat pentru asta. Dar măcar am scăpat cu viață. Colegii mei nu mai sunt. Au pierit acolo. În mină”,povestește fostul soldat. Victimele primei explozii au fost: Mircea Murăraşu (3 copii); Istvan Kovacs; Marcel Tucaciuc (3 copii); Nicu Căpăţână (1 copil); Ion Păsuraşcu; Grigore Voivodu; Iosif Petrişor (3 copii); Francisc Bejan (2 copii); Victor Ciobanu (3 copii); Vasile Bucătaru; Dan Plugaru; Constantin Macavei; Attila Golitza; Aurel Ularu (2 copii) și militarii  Vasile Lemnaru; Raj Avram şi Ioan Spiridon. În urma acestei catastrofe 17 copii au rămas fără tată.

Specialiștii forțați să meargă la moarte

La o zi după prima explozie, încă nouă personae pier în urma unei noi explozii în același loc în care s-a produs prima catastrofă. Alte nouă personae au fost grav accidentate. De această dată victimele au fost câțiva dintre cei mai buni specialiști în securitate minieră, din România. Aceștia, deșii știau că se expun unor riscuri foarte mari au fost obligați de activiștii Partidului Comunist să intre în mină pentru a ancheta cât mai grabnic accidental produs cu o zi înainte. Partidul voia să acopere orice urmă prin care să-I fi fost atrasă responsabilitatea pentru condițiile precare din minele de cărbune. În al doilea accident și-au găsit sfârșitul: cercetătorii: prof.univ.dr.ing. Constantin Teodorescu – directorul Centrului de Cercetări pentru Securitate Minieră Petroşani (C.C.S.M. Petroşani), ing. Mihai Pătraşcu, ing. Dumitru Ionescu, ing. Francisc Bana şi ing. Mihai Nicolae Pusac. În afară de aceştia și-au pierdut viața în a doua explozie de la mina Vulcan: ing. Ioan Eckart, Gheorghe Savin şi locotenentul de Securitate Danciu Petru Roman .