Ouă Benedict

ngrediente:

• 4 ouă de la AVIS 3000
• 4 felii de pâine prăjită
• 8 felii de bacon
• ceapă caramelizată
• frunze de pătrunjel
• 150 ml oţet
• o lingură rasă de sare

Pentru sosul olandez:

• 2 gălbenuşuri de ou de la AVIS 3000
• 125 g unt cu 80% grăsime
• zeama de la jumătate de lămâie
• o linguriţă de muştar
• sare, piper

Un preparat pentru micul dejun, demn – se spune – de captele încornorate… ăsta… încoronate. Reţeta a fost inventată pentru familia britanică regală, deşi sosul este olandez. Noi pregătim, cu cantităţile astea, masa pentru două persoane abia trezite din somn, iar dacă avem mai mulţi la masă, mărim cantităţile, proporţional nu cu numărul mesenilor ci cu greutatea lor. Mai trebuie spus, să se ştie de la început, că avem nevoie de atâtea vase şi atât de specializate, încât ar trebui mai întâi să golim raionul de obiecte casnice de la magazin. O mai facem? Hai, totuşi!
Punem apa la fiert în două oale, una pentru fiertul ouălor (sau ouălelor, sau ouălelelor, cine mai ştie cum e bine?). Avem la îndemână tigaia şi toasterul. Cu o mână separăm gălbenuşurile pentru sos, cu alta stoarcem lămâia, cu alta încingem tigaia şi în acelaşi timp băgăm toasterul în priză cu ce mai putem. Prăjim feliile de bacon până devin crocante şi le scoatem pe un şervet absorbant, în timp ce într-una din oale lăsăm să cadă de la înălţime mică, ouăle AVIS 3000. Sparte. Repede-repede, adunăm cu o lingură albuşul lângă gălbenuş, lăsăm la fiert aproape fără clocot vreo trei munte şi le scoatem cu spumiera. Între timp am pregătit brioşele: le-am tăiat în două pe lat şi le-am rumenit partea tăiată în toaster. Să se calculeze de câte mâini e nevoie pentru a se găti ouă Benedict. Am senzaţia că nu sunt suficiente mâini nici dacă le luăm şi pe cele patru de la persoanele pentru care pregătim micul dejun.Ungem jumătăţile prăjite de brioşă cu un pic de sos olandez, că unt este deja prea mult în reţeta asta. Apoi aşezăm feliuţele crocante de bacon şi deasupra, cu grijă, câte un ou fiert.
Sosul se face mai simplu şi vestea bună e că îl putem pregăti mai dinainte şi îl păstrăm la cald. Pe a doua oală am pus un vas termorezistent care să se potrivească, dedesubt apa fierbe leneş, fără clocot şi fără să atingă fundul vasului de deasupra ei. Topim untul, îl încingem şi îl păstrăm cald. Punem gălbenuşurile în vasul termo, adăugăm o lingură de zeamă de lămâie şi amestecăm energic. Când gălbenuşurile încep să se îngroaşe, turnăm untul în fir subţire, ca uleiul la maioneză şi amestecăm continuu. Când untul s-a încorporat, luăm de pe abur şi punem în sos o lingură de apă rece care opreşte brusc procesul de gătire. Asezonăm cu zeamă de lămâie, sare şi piper.
Dacă ceva nu vă iese bine la reţeta asta nesimţit de simplă, aruncaţi totul la gunoi şi faceţi o papară. Cei care abia s-au trezit, nici nu vor şti ce aţi făcut Dvs toată noaptea.

Poftă bună!