glasul-hd.ro Web analytics

ActualitateUltima oră

CJ renunţă la Vladimir Brilinsky

„Am fost păcălit (...). Maurul şi-a făcut datoria, maurul poate să moară”

Administratorul Sarmizegetusei Regia, Vladimir Brilinsky a fost scos din schema administrării cetăţii dacice. În martie a împlinit vârsta de pensionare, i s-a mai prelungit contractul pentru trei luni şi, brusc, la final de iunie, şefii Consiliului Judeţean Hunedoara au decis să nu-i mai ofere posibilitatea de a continua pe postul de administrator al sitului istoric amintit. I-am adresat lui Vladimir Brilinsky, în scris, câteva întrebări. Ne-a răspuns, tot în scris, dar în stilul său direct.

 Am înţeles că v-aţi pensionat şi nu mai sunteţi angajat al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din cadrul CJ Hunedoara.De ce o astfel de decizie?

Evenimentul pensionare a avut loc în luna martie. Cu toate că nu a fost decizia mea, era obligatorie ieșirea la pensie. Vârsta nu poate fi negociată. Legal, în situația mea, prin detașare, se puteau menține raporturile de muncă încă doi ani. Dar nu a fost să fie. Este adevărat că actuala conducere a Consiliului Județean a refuzat brusc prelungirea și astfel a intervenit despărțirea, cu toate că  da, există și alți angajați aflați în situația aceasta. Atunci când spun brusc mă refer la faptul că înainte cu trei zile de expirarea termenului de detașare, administratorul public Costel Avram mi-a garantat rămânerea pe post până la limita legală.

De ce credeţi că s-a ajuns aici, în condiţiile în care, după protestul de o săptămână de anul trecut, conducerea Consiliului Judeţean (preşedintele Bobora şi administratorul public Costel Avram) au părut că doresc continuarea colaborării cu dumneavoastră? S-a întâmplat ceva anume între timp?  A apărut vreun conflict fără ieşire?

Aici trebuie să recunosc faptul că am fost un naiv la momentul renunțării la protest în urma promisiunilor conducerii. Am fost păcălit, trebuie să recunosc, cu abilitate, de către cei doi lideri ai consiliului. Ei nu aveau decât un singur scop. Acela de a mă scoate de pe stradă, de a dezamorsa conflictul și tensiunile create. Să scape de balamucul creat. Nimic altceva. De reținut este faptul că, atunci, nu am condiționat renunțarea la protest cu reangajarea mea pe post. Eu nu am cerut nimic pentru mine ci doar pentru Sarmizegetusa și pentru celelalte cetăți. Dânșii au fost cei care au propus  să continue colaborarea cu mine, până la limita prevăzută de lege. Cel puțin așa spuneau atunci. Acum, la aflarea veștii de încetare a raporturilor, am rugat conducrea să-mi acorde o prelungire de trei luni pentru a evita o despărțire bruscă de la o zi la alta. Și această cerere mi-a fost refuzată.

În toamna anului trecut pomeneaţi de o listă de 7 probleme care trebuie rezolvate, ca o condiţie a întoarcerii dumneavoastră pe postul ocupat în cadrul SPAMI. Care au fost cele 7 probleme semnalate şi câte dintre ele s-au rezolvat până acum?

Au fost 7 puncte pe care le-am cerut atunci, convenind cu domnul președinte Bobora să nu le fac publice până la rezolvarea lor deși prima condiție era transparența. Din păcate aceste cereri pe care toți oamenii în cunoștință de cauză le consideră vitale pentru viitorul normal al cetăților au rămas doar pe hârtie. Niciuna dintre ele nu a fost băgată în seamă cu excepția unor demersuri firave, neconvingătoare și pline de erori, privind preluarea celorlalte cetăți. Vicepreședintele Vasilescu a ignorat total și disprețuitor această listă considerând că simpozioanele, călătoriile în străinătate, mesele festive întinse la comandă și declarațiile sforăitoare, neacoperite de realitate sunt cele care pot aduce plusvaloare Sarmizegetusei și nu munca susținută, aplicată la fața locului, soluțiile viabile și deciziile corecte. Timpul și nu un vicepreședinte efemer îmi va da dreptate că această listă este extrem de importantă pentru siguranța acestor monumente inestimabile.

Este vorba despre:

  1. Începerea de urgență a demersurilor, transparente și publice, de scoatere din fondul forestier a suprafeței aferente zonei administrate.
  • În ultimii cinci ani Consiliul Județean Hunedoara nu a reușit să producă nici măcar o jumătate de coală A4 prin care să ceară acest lucru. Nimeni de la noi nu o să-i invite vreodată cu această scoatere, dacă ei nu știu să se zbată pentru acest lucru. (Citat din declarația unui înalt reprezentant al RNP)
  1. Începerea de urgență a procedurilor de identificare, marcare, constituire de partide, licitare și doborâre a arborilor care reprezintă pericol imediat, în afara celor 22 care au fost abandonați din prima partidă.
  • Sunt peste 150 de arbori în această situație de pericol iminent pentru turiști și monumente, număr stabilit prin verificarea în teren alături de conducerea Ocolului Silvic Grădiște.
  1. Luarea urgentă de măsuri pentru înlăturarea pericolelor imediate și vizibile din sit din preajma traseelor de vizitare și pe acestea. (versantul limitrof zonei pietonale, drumul de acces către turnul pentagonal, copacul uscat de pe terasa IX-a)
  2. Începerea de urgență a demersurilor transparente și publice de transmitere în administrare a celorlalte cetăți.
  • crearea unui grup de lucru strict necesar, care să stabilească prioritățile acestui demers, pașii de urmat și accelerarea procesului decizional.
  • stabilirea unui calendar al acestor demersuri și a persoanelor care se ocupă de rezolvarea lor, cu termeni de îndeplinire.
  1. Găsirea de maximă urgență a soluției provizorii și reversibile, neagresive asupra monumentului de protejare a turnurilor locuință din cetatea Costești și trecerea urgentă la executarea lucrărilor respective. ( chiar dacă nu se află în directa administrare a C.J. Hunedoara, cetatea Costești se află pe teritotiul județului Hunedoara și legile de patrimoniu, impun protejarea ei de către C.J. )
  2. Activarea conceptului UNESCO Hunedoara înființat și nefolosit, prin întocmirea unui calendar de activități comune.
  3. Stabilirea clară a îndatoririlor și competențelor fiecărei persoane angajate în procesul de administrare a monumentului Sarmizegetusa Regia .

 

După anii petrecuţi ca angajat al CJ, timp în care aţi putut cunoaşte şi mai bine detalii din cadrul actului de administrare, în special în ce priveşte administrarea monumentelor istorice, în ce condiţii mai credeţi că cetăţile dacice au şanse de a fi apărate, conservate şi puse în valoare din punct de vedere turistic şi cultural la standardele actuale în domeniu, în viitorul apropiat?

Cred în continuare în potențialul inestimabil al acestui loc dăruit de daci. Dând însă cu capul meu plin de entuzism de barierele unui aparat birocratic prăfuit și nereformat, de barierele impuse de excesul de reglementări care va sufoca la un moment dat România, simțind pe propria piele lipsa unei continuități concrete între diferitele conduceri care s-au succedat în fruntea Consiliului Județean (cinci președinți în 6 ani !!!)  viitorul apropiat nu îmi sună bine. Turismul hunedorean este departe de ceea ce ar trebui să fie.  Iar înainte de a primi turiști cetățile trebuie conservate, trebuie organizate pentru a fi vizitate. De persoane responsabile și implicate nu prin declarații sforăitoare și propagandistice producătoare de imagine. (Întrebați, vă rog pe administratorul public, cel care declara că Sarmizegetusa este pentru el o prioritate zero, de câte ori a fost în sit de când a fost investit în această funcție). NICIODATĂ !!!

Vă dau un exemplu în ceea ce privește necesitatea conservării. În fiecare zi în care am ajuns acasă de la locul de muncă, bocancii mei aduceau la Deva câte 5 grame din pământul sclipicios al Sarmizegetusei. Nu este de râs. Dacă înmulțim cele 5 grame cu 70 000, numărul anual de turiști, vedem de fapt dazastrul care se produce zilnic asupra stratului arheologic, într-un loc nepregărtit pentru a primi un aflux turistic apreciabil. Și vă mai dau un exemplu referitor la birocrație.  În toamna lui 2016 făceam un referat de necesitate pentru reabilitarea toaletelor uzate de la Sarmizegetusa Regia. Colegii mei, în cel mai deplin cadru legal, au început demersurile. Peste referatul meu se adunau zilnic hârtii. Și astăzi la trei ani de la prima intenție, un dosar cât casa, mai așteaptă niște hârtii care să- facă gata și să poată fii pus în aplicare. Și în acest timp, acolo sus, mirosurile neplăcute sunt la ele acasă iar reclamațiile curg zilnic în ciuda eforturilor colegilor mei de a menține la orice oră curățenia și igiena.

Care sunt principalele trei satisfacţii personale (dacă există) în urma experienţei ca angajat al SPAMI (referitoare la cetăţi sau la Regia)? Dar principalele trei nerealizări sau eşecuri?

Prima mare satisfacție a fost curățirea sitului. Peste 200 de camioane și remorci de mizerie au fost cărate din zona monumentului. Deșeuri vegetale, deșeuri abandonate de foștii turiști dădeau locului un aspect de junglă. În condiții greu de imaginat fără niciun sprijin de sus, oamenii angrenați în adiministrare au făcut minuni. Astăzi, ne place să spunem, că avem o Național Arena. Așa de frumos este. Apoi a fost crearea, acolo sus a unei echipe capabile să gestioneze toate momentele importante ale administrării este a doua satisfacție. O realizare mare cât roata carului de care sper să fiu mândru mult timp de acum încolo. Alături de echipă, am creat și un mecanism care funcționează pentru buna imagine a sitului.

Şi ce-a de-a treia satisfacţie a fost cu toate că, din nou, mințile înfierbântate ale delatorilor, nemernicilor și reclamangiilor se vor reactiva, este desoperirea matriței de bronz de la Sarmizegetusa Regia. Dincolo de toate scandalurile fabricate de oameni pentru care delațiunea este un mod de viață, matrița este un exemplu concret de bună practică în administrare. De disciplină și de responsabilitate. Este, până la acest moment, singura salvare a unui obiect de patrimoniu de o valoare remarcabilă, depus la timp în condițiile legii și expus după valoarea sa într-o vitrină de muzeu.

Ca prim eșec a fost imposibilitatea deschiderii unui nou traseu de vizitare. Ne doream la început, deschiderea drumului de servitude și posibilitatea amenajării spre vizitare a băii romane. Din păcate cu toată zbaterea unora, aripa conservatoare din cadrul consiliului științific a avut câștig de cauză și astfel turiștii pot vedea acel obiectiv doar pe o hartă.

Situația turnului pentagonal, care,  deși scos la lumină din vegetația sălbatică, a reprezentat și  reprezintă o altă dezamăgire. Împins de rădăcinile a 8 arbori el se va prăbuși fără a avea posibilitatea unei intervenții fizice care să îndepărteze pericolul și aceasta din cauza birocrației, a legislației inepte,  a lipsei curajului în luarea unor decizii și asumarea acestora.

Cel de pe urmă eșec dar nu ultimul, a fost imposibilitatea de a câștiga bătălia cu mine. În acești șase ani bătuți pe muchie, în care am distrus și aruncat două mașini personale nu am avut  timp de nimic altceva decât de Sarmizegetusa. Zile și nopți, iarnă friguroasă și plină de zăpadă, vară căduroasă și sufocantă, vînturi, lupi, vijelii, torenți, alunecări, viituri, vipere, copaci căzuți, reclamații fără temei, acuze, delațiuni scoase parcă de prin 54 cam asta a fost viața pe care am dus-o acolo. Recompensa nu a încetat să vină, trei stenturi în inimă, o sănătate aruncată la coș, și nedrept de mulți prieteni pierduți.

Ce veţi face în continuare? Aveţi intenţia de a vă întoarce la statutul de dinainte de 2012, cel de simplu militant pentru protejarea şi punerea în valoare a cetăţilor dacice?

Continuarea este aceeași. De un sfert de secol. Cetățile în normalitate. Nu pot trăi fără ele. Nu le mai pot sprijini dintr-o postură oficială pe care am considerat-o mereu ca ispășirea unei condamnări la locul de muncă, le voi sprijini ca înainte, cu toiagul în mână. Voi fi același. Nimic nu mă va schimba și nimic nu va altera dragostea pe care o port acestor locuri. Înainte de a intra în administrare, îți dădeam un interviu, prin 2011 în care spuneam că visul meu este doar acela de a-mi plimba nepoțelele de mînă, pe aleile unei Sarmizegetuse normale. Vremea aia nu a venit dar la vis nu renunț.

Aţi fi dispus să reveniţi pe post, dacă vi s-ar face o astfel de ofertă? Dacă da, în ce condiţii? Dacă nu, de ce?

Oricând cineva va avea nevoie de mine atunci când este vorba de normalitate în cetățile dacilor voi răspunde afirmativ. Acum, o putere politică efemeră a spus pas, fără o strângere de mână, fără flori și fără șampanie. A spus pas și gata. Șutul în cur a fost dat. Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să moară. Cel vizat de protestul meu din anul trecut, efemer purtător de titlu de vicepreședinte, nu a uitat afrontul și nu a iertat. Dacă stăteam supus, ghiocel sfios și purtător de tavă, privind la greșeli care vor costa ar fi fost bine pentru mine. Penibilul acestui sinistru personaj este unul evident și dacă el nu va fi adus pe drumul cel bun, greu se va putea repara ce el va strica. Poate mâine altă putere să spună altceva. Eu nu am culoare politică și nu voi avea. Voi rămâne totdeauna un soldat dac în slujba unei moșteniri, a noastre, a tuturor.

Citește și 

Protestul unui luptător pentru Sarmizegetusa Regia

O nouă zi, acelaşi om, acelaşi protest, acelaşi scop: cetăţile dacice

Vladimir Brilinsky, a treia zi de protest

O nouă zi de protest pentru Vladimir Brilinsky

Protestul lui Brilinsky: un prim termen nerespectat de CJ

Brilinsky a încetat protestul. Bobora a promis că va superviza administrarea Sarmizegetusei Regia

Brilinsky se întoarce ca administrator la Sarmizegetusa Regia

Tags