La Sarmizegetusa Regia cad copacii, zidurile şi speranţele pentru bani europeni

Ultima capitală a Daciei Libere continuă să fie victima indiferenţei autorităţilor. Alt „lot” de copaci căzut peste sanctuare dar şi pe calea de acces aşteaptă să fie scoşi din zonă, iar procedurile vor dura cel puţin până-n primăvară. Povestea nu e nouă. O poveste mai nouă, cea a banilor europeni, se termină şi ea foarte prost: Consiliul Judeţean nu reuşeşte să depună un proiect pentru a atrage până la 10 milioane de euro nerambursabili pentru conservarea unor vestigii unice în lume.

Duminică după-amiaza mai mulţi copaci au căzut pe drumul spre Sarmizegetusa Regia, inclusiv pe porţiunea pietonală. Patru copaci au căzut în situl propriu-zis: doi în zona fortificaţiei militare, alţi doi în zona templelor (cei din imagini). Pentru a scoate cei patru copaci căzuţi în monument, Direcţia Silvică are nevoie de luni întregi. Asta dacă angajaţii Direcţiei Silvice nu vor să rişte vreun dosar penal, aşa cum au păţit-o angajaţii serviciului din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara care administrează monumentul. Aceştia sunt cercetaţi penal pentru „tăieri ilegale de arbori” pentru că au înlăturat alţi arbori căzuţi peste vestigiile dacice şi i-au scos din incinta monumentului.

Copacii, mai importanţi decât vestigiile

Copacii din incinta sacră sunt căzuţi peste incinta a X-a şi ating cu vârfurile incinta a XI-a, locul în care se află templele patrulatere mici. „Dacă legile care guvernează zona n-ar fi încă foarte încâlcite, noi am scoate acei copaci cu braţele, în două ore. Nu putem însă, pentru că am făcut asta în alte ocazii şi ne-am ales cu dosare penale. Nici Direcţia Silvică nu poate să vină în sit cu TAF-urile (tractoare forestiere – n.red.) pentru că se distruge situl iremediabil. E aceeaşi situaţie revoltătoare: avem vestigii dacice, unice în lume, dar lăsăm să le distrugă copacii care cad peste ele pe motiv că Sarmizegetusa Regia se află în zona specială de protecţie a Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Sunt mai multe instituţii din domeniul forestier – Direcţia Silvică, Administraţia Parcului, Garda Forestieră care, de multe ori, emit puncte de vedere diferite într-o problemă. Cerem de ani buni scoaterea Sarmizegetusei Regia din fondul forestier, dar încă nu s-a ajuns la această fază”, spune administratorul monumentului, Vladimir Brilinsky. Acesta adaugă că, deocamdată, nu se poate evalua în ce mod prăbuşirea copacilor a afectat vestigiile antice deoarece stratul de zăpadă din zonă depăşeşte o jumătate de metru.

Până se-nvârt hârtiile, putrezesc copacii

Directorul Direcţiei Silvice Hunedoara, Radu Crişan, spune că abia miercuri (ieri) a fost informat oficial despre situaţia de la Sarmizegetusa Regia. Reprezentanţii Consiliului Judeţean spun că au transmis adresa oficială încă de luni. Distanţa dintre sediile celor două instituţii nu depăşeşte un kilometru şi jumătate. S-au pierdut două zile. Dar se vor pierde luni întregi pentru ca acei copaci să fie scoşi din situl istoric. „Nu putem să scoatem acei copaci de acolo în regim de urgenţă pentru că am încălca legea. Acolo e un parc natural, iar situl istoric se află într-o zonă specială de protecţie a parcului. Până luni, vom trage de-o parte acei copaci, astfel încât să eliberăm şi drumul şi acele terase (din incinta sacră – n.red.). Apoi va trebui să parcurgem procedura legală: punere în valoare, ordin de ministru, licitaţie pe SEAP. Doar licitaţia pe SEAP poate dura două luni.

Dacă nu va fi nicio firmă interesată, va dura şi mai mult, pentru că noi avem o singură echipă de intervenţie autorizată în judeţ, la Dobra, astfel încât să ne gândim că am putea face lucrarea în regie proprie. Dintr-o zonă specială de protecţie, arborii pot fi scoşi doar cu aprobarea ministrului mediului”, declară Radu Crişan.

Adio, 10 milioane de euro

În urmă cu un an, preşedintele CJ de la acea vreme, Adrian David, declara că instituţia pregăteşte un proiect de conservare-restaurare a Sarmizegetusei Regia pe care-l va depune pentru evaluare la ADR Vest în speranţa că se vor obţine 10 milioane de euro nerambursabili. Ideea a fost reluată în septembrie de noul preşedinte al CJ, Laurenţiu Nistor. Ieri am primit confirmarea: CJ Hunedoara nu va depune niciun proiect pentru Sarmizegetusa Regia până la 25 noiembrie 2016. Administratorul public al CJ, Dan Stoian, recunoaşte că abia în august, anul acesta, s-a început lucrul efectiv la proiect, deşi se ştia clar că avizele de mediu şi cele de la forurile de cultură durează luni bune. „Nu apucăm să depunem proiect pentru Sarmizegetusa Regia din cauză că, în august, când ne-am apucat de lucru, am constatat că obţinerea avizului de mediu de care e nevoie durează cel puţin şase luni şi ştiam că nu ne mai încadrăm în termen. S-a făcut însă o licitaţie pentru efectuarea unei DALI (Documentaţie Avizare Lucrări de Intervenţie – n.red.) şi s-au mai făcut şi alţi paşi, însă nu într-un ritm alert. În plus, s-a constatat că pentru conservarea vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia ar fi nevoie de vreo 60 de milioane de euro, aşa că, dacă vom avea un proiect de depus pe axa 5.1 a POR, acesta va viza doar o parte din situl istoric. Vom finaliza şi depune un proiect pentru Regia la următorul apel de proiecte”, spune Dan Stoian.

Între timp, părţi extrem de importante din situl istoric unic în lume, cum ar fi Turnul Pentagonal sau zidul de susţinere a Terasei a X-a, stau să se prăbuşească. Totuşi, numărul turiştilor la Sarmizegetusa Regia creşte spectaculos. Au fost 58.000 de vizitatori din martie şi până acum iar, până la finele anului, vor fi mai mulţi de 60.000.