glasul-hd.ro Web analytics

Administrație

De ce se tot rupe drumul spre Sarmizegetusa Regia?

Administratorul public al CJ dă vina pe „foştii”. „Foştii” spun că mai mult nu s-a putut face

Luna aceasta se împlinesc trei ani de când a fost inaugurată varianta modernizată a drumului judeţean dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. De la momentul inaugurării şi până acum, fie că vorbim doar de terasament sau şi de porţiunea carosabilă, drumul a fost rupt de ape de şase ori. Ultima oară s-a întâmplat asta miercuri, 1 mai 2019. Pentru modernizarea drumului s-a făcut un proiect tehnic, s-a desemnat prin licitaţie un constructor cu experienţă şi au fost destui bani (europeni) disponibili. Totuşi problemele persistă. Ori de câte ori plouă mai consistent în zonă, drumul se rupe.

Apele râului Grădişte au „rupt” din terasamenului drumului Costeşti – Sarmizegetusa Regia, în patru locuri, miercuri dimineaţa. De data aceasta nu s-a mai lăsat cu prăbuşiri de covor asfaltic, cum s-a mai întâmplat în ultimii trei ani, dar terasamentul a fost serios afectat. Ieri se putea circula pe drumul amintit, în zonele afectate traficul fiind deviat pe o singură bandă. Ruperile de terasament nu s-au mai petrecut, ca de obicei, pe ultimii 4 kilometri (zona Valea Albă) deoarece albia râului a fost curăţată de trunchiurile de copaci în martie, anul curent. Evenimentele de acest fel au avut loc pe porţiunea dintre Costeşti şi satul Grădişte şi au fost provocate de volumul foarte mare de apă, spun reprezentanţii Consiliului Judeţean.

Costel Avram: „Mai bine se pierdeau banii…”

Drumul spre unul dintre cele mai importante obiective istorice ale României s-a „rupt” pentru prima dată în vara lui 2016, la două luni după inaugurare. Seria evenimentelor de acest fel a continuat şi-n 2017, şi-n 2018, şi-n 2019. Apare astfel firesc întrebarea „De ce se tot rupe drumul?”. Întrebare la care administratorul public al Consiliului Judeţean, Costel Avram (membru PNL între 2012 şi 2016, relativ recent devenit membru PSD), răspunde aruncând responsabilitatea spre foştii şefi ai Consiliului Judeţean. „Întrebaţi-l pe Tiberiu Balint de ce se tot rupe. Că el s-a ocupat de proiectul tehnic. Din câte ştiu eu, proiectul a fost făcut de nişte studenţi de la Timişoara care l-au făcut crezând că e vorba despre un drum de câmpie, nicidecum despre un drum în zonă de munte. Apoi a mai fost şi graba de a cheltui banii (execuţia efectivă a 90 la sută din lucrări s-a făcut în perioada septembrie – decembrie 2015 pentru a nu se pierde banii europeni alocaţi în baza POR 2007 – 2013 – n.red.). Şi preţul (la licitaţie – n.red.) a fost mic, şi timpul a fost scurt. Bani cheltuiţi degeaba. Mai bine se pierdeau banii decât să faci o lucrări proaste”, a declarat Costel Avram, pentru „Glasul Hunedoarei”.

Standarde nepotrivite

În replică, Tiberiu Balint (PNL), vicepreşedinte al CJ Hunedoara în perioada în care s-au pornit demersurile pentru modernizarea drumului, spune că doar natura e de vină pentru ruperile repetate ale acestuia: „Când s-a finalizat proiectul tehnic, dacă bine-mi amintesc, eu nu mai eram la Consiliul Judeţean. Eu cred că am apucat să mă ocup de studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic nu a fost făcut de studenţi, cum spune domnul Avram. Pentru fiecare categorie de lucrări a fost nevoie de ingineri specializaţi şi autorizaţi în domeniu. A fost o firmă din Timişoara care a câştigat licitaţia pentru proiectarea tehnică. Eu am studii în domeniul metalurgiei şi economiei, aşa că nu mă pricep atât de bine la drumuri cum se pare că se pricepe domnul Avram. Proiectul tehnic a fost bun, dar în momentul în care se produc fenomene naturale extreme se ajunge la astfel de situaţii”.
Declaraţia lui Costel Avram vizează şi perioada de execuţie a lucrărilor, timp în care CJ Hunedoara a fost condus de Adrian David (PNL). „E adevărat că au existat nişte deficienţe la proiectare, care au fost relevate de staf-ul tehnic, de la, de exemplu, consistenţa sau componenţa gabioanelor până la elemente din structura unor poduri. Nu s-a lucrat pe grabă, ci, în baza unui grafic, s-a lucrat într-un ritm intens. Şi eu sunt surprins că avem astfel de probleme pe acel drum dar nu îmi dau seama câte dintre ele s-ar fi putut evita printr-o altă manieră de proiectare sau execuţie. Din câte ştiu eu, noua conducere a CJ a plătit mai multe expertize pentru acest drum. De ce nu se prezintă rezultatele expertizelor? Cel puţin după prima rupere a drumului, din câte ştiu eu, raportul de specialitate a arătat că de vină a fost o calamitate naturală. Prin definiţia lor, calamităţile naturale sunt fenomene care nu pot fi prevenite. Cred că ar fi mai productiv acum să discutăm despre soluţii. Eu sunt convins că se pot găsi soluţii şi se pot aloca bani pentru, practic, protejarea unei investiţii făcute din fonduri europene”, spune David.
Fostul preşedinte al CJ din perioada mai 2015 – iunie 2016, adaugă că şi standardele legale de reabilitare ar putea fi de vină pentru situaţia drumului spre Regia: „Din ce-mi amintesc, specialiştii din CJ îmi spuneau că există un standard de lucrări pentru drumurile naţionale şi un alt standard prevăzut de legislaţie pentru drumurile judeţene. De exemplu, la drumurile naţionale, pentru alcătuirea sistemului rutier, poţi săpa şi 2 metri în adâncime, pe când, la un drum judeţean, poţi săpa doar 80 de centimetri. La fel, când e vorba de gabioane sau ziduri de beton: la drumurile naţionale se fac ziduri de beton (care să apere terasamentul drumului de cursul de apă), iar la drumurile judeţene se fac gabioane. Gabioanele puse acolo cu 10 – 12 ani în urmă sunt dislocate. Cele puse de noi în 2015 încă sunt la locurile lor. Dar, totuşi, eu consider că pentru acest drum este nevoie de aplicarea standardelor de lucrări prevăzute pentru drumurile naţionale, chiar dacă vorbim de un drum judeţean. E nevoie inclusiv de securizarea ambelor maluri ale râului, pentru că şi de pe celălalt mal cad trunchiuri de copaci care apoi sunt luate de ape şi lovesc în gabioane. E cât se poate de clar că este insuficient ce s-a făcut până acum şi că e nevoie de lucrări complementare pentru, practic, protejarea investiţiei”.

Scurtă retrospectivă

În 2012, după ce a pompat ani la rând bani din bugetul propriu pentru pietruirea, lărgirea şi repararea ultimilor 18 kilometri de drum judeţean spre Sarmizegetusa Regia, Consiliul Judeţean anunţă că întocmeşte un proiect de modernizare a acestei porţiuni cu bani europeni. Proiectul nu intră pe lista principală la ADR Vest. Abia prin 2014 apare posibilitatea finanţării sale, în urma economiilor de fonduri rezultate după derularea licitaţiilor pentru drumurile incluse pe lista de priorităţi. Consiliul Judeţean Hunedoara intră în criză de timp dar şi de coordonare (în noiembrie 2014, preşedintele de atunci al CJ, Mircea Moloţ şi vicepreşedintele Tiberiu Balint sunt arestaţi la domiciliu într-un dosar cu acuzaţii de corupţie nefinalizat nici acum). Noul lider al CJ, Dorin Gligor, aduce în atenţia publică tot felul de obstacole care apar în calea implementării proiectului cu bani europeni, proiect care trebuia finalizat până la 31 decembrie 2015 pentru a nu se pierde finanţarea. De exemplu, doar pentru mutarea cu un metru mai în lateral a vreo 45 de stâlpi de curent electric a fost nevoie de câteva luni bune. Vine şi momentul licitaţiei. 16 firme îşi manifestă interesul pentru lucrarea estimată la 41 de milioane de lei. Acestea formulează aproximativ 300 de solicitări de clarificare referitoare la proiectul tehnic. În vara lui 2015 se finalizează şi licitaţia. Câştigă firma care propune preţul cel mai mic, că aşa e legislaţia în domeniu. Societatea Transconstruct Import Export consideră că poate face lucrarea cu doar aproximativ 18 milioane de lei. Ulterior, în 2017, Consiliul Judeţean este pus să plătească 2 milioane de lei pentru că i-a permis firmei să ia piatră din albia râului pentru confecţionarea gabioanelor, în loc să aducă piatră concasată din vreo carieră.
Drumul este inaugurat în mai 2016. În luna iulie a aceluiaşi an se „rupe” pentru prima dată, în urma unei viituri puternice.