Iuliu Winkler: „Sper ca 2016 să fie anul resetării”
Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler face o trecere în revistă a crizelor anului trecut, la nivel naţional şi european, dar exprimă şi cele mai importante aşteptări ale sale pentru anul care abia a început.
Iuliu Winkler spune că, la nivel european, cele două repere ale anului trecut au fost atentatul din ianuarie, de la Paris, şi comunicarea făcută pe 15 decembrie de către Agenţia Europeană pentru Refugiaţi care anunţa că 1 milion de persoane au ajuns în ţările UE, anul trecut, majoritatea provenind din Siria. Pe scurt „2015 a fost un an oribil” după cum spune Iuliu Winkler, care a adunat mai multe probleme serioase încă nerezolvate: „Ameninţarea teroristă a arătat o lipsă de cooperare între agenţiile şi serviciile de informare, armate, servicii de vamă şi alte instituţii. Problema socială şi financiară din Grecia nu e rezolvată. Situaţia din Rusia, stabilitatea sau instabilitatea din regiune e o altă chestiune care necesită maximă atenţie. În plus, în 2015 s-a mai conturat şi posibilitatea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. UE a intrat într-o criză evidentă pentru că am avut reguli comune care, dovedit lucru, nu au fost respectate, mai ales în ce priveşte criza refugiaţilor”.
Pe plan naţional, europarlamentarul UDMR consideră că anul trecut a fost cel în care România a devenit, în sfârşit, o ţară în care faptele şi deciziile luate de instituţii sau persoane, au şi consecinţe asupra autorilor acestora: „Este păcat şi îmi pare teribil de rău că a fost nevoie de o tragedie ca cea de la clubul Colectiv pentru ca România să nu mai fie, ca-n ultimii 25 de ani, ţara în care nu existau consecinţe ale deciziilor luate”.
Un alt reper important al lui 2015, în opinia lui Iuliu Winkler, îl reprezintă faptul că pierdem 6 miliarde de euro din banii europeni, România ajungând pe ultima poziţie în Uniunea Europeană şi din acest punct de vedere: „Gradul de absorbţie este de doar 60 la sută. Premierul Cioloş spune că poate ajunge la 70 la sută, în urma proiectelor finalizate pe sfârşitul lui 2015. Totuşi, pierdem o sumă imensă. Gândiţi-vă câte şcoli, câte spitale sau câţi kilometri de autostradă s-ar fi putut construi cu aceşti bani”.
O altă nemulţumire a sa legată de anul trecut se referă la situaţia comunităţii maghiare: „2015 a fost anul în care drepturile comunităţii maghiare din România au avut de suferit, dialogul interetnic a stagnat şi chiar s-a înregistrat un regres. Mă refer la decizii legate de învăţământul în limba maghiară, de folosirea simbolurilor maghiare dar şi la tendinţa de a provoca scandal în urma unor evenimente sau gesturi greu explicabile. Ne delimităm de orice formă de extremism. UDMR doreşte să rămână o voce calmă în peisajul politic şi un partener pe care te poţi baza”.
„Resetarea” poate fi, de fapt, o repetare a istoriei recente
Iuliu Winkler aduce aminte că primul an de creştere econonică a fost cel în care România a fost guvernată de tehnocraţi: anul 2000 – guvernul Isărescu. A urmat un ciclu de 9 ani de creştere economică. „Avem un nou guvern de tehnocraţi care poate asigura cu adevărat intrarea României pe un traseu european. Sper ca miniştrii să fie mai des prezenţi la Bruxelles, să negocieze soluţii pentru problemele României şi să nu se mai întâmple ca până acum ca nici măcar secretari de stat să nu fie prezenţi la discuţiile importante. Tot Guvernul Cioloş poate porni o serie de procese importante, cum ar fi deblocarea administraţiei. Sper ca acest guvern să nu cadă în capcanele anului electoral 2016, să nu avem, din nou, pomeni electorale, cum au fost în 2008, decizii care au afectat economia. Sper ca 2016 să fie un an al resetării atât din punct de vedere economic cât şi politic”.
