Ţara Haţegului: vacanţă cu dinozauri, legende, biserici, cetăţi şi tradiţii, în mijlocul naturii – 4 trasee spectaculoase şi uşor de parcurs

Pe lângă atracţiile sale arhicunoscute, Ţara Haţegului îşi aşteaptă oaspeţii, în acest început de sezon turistic, cu câteva trasee special gândite pentru turiştii de toate vârstele. Mai ales copiii vor fi încântaţi să le parcurgă. Unele sunt destul de lungi, mai ales dacă sunt parcurse cu bicicleta, şi nu cu maşina, aşa că se impune o rezervare la o pensiune din zonă.

Valea Dinozaurilor

Cine doreşte să meargă pe urmele dinozaurilor descoperiţi în Ţara Haţegului îşi poate începe excursia chiar din Haţeg, de la Centrul de Vizitare al Geoparcului Dinozaurilor. Aici este expus dinozaurul bondoc. Traseul trece, apoi pe la Sântămărie Orlea, unde e musai de văzut biserica medievală, după care duce la Sânpetru, unde se află Casa Dinozaurilor Pitici, dar şi o casă a tradiţiilor. Apoi se merge spre Sibişel şi Ohaba Sibişel. Pe traseu se pot întâlni dinozauri pictaţi de copii în cadrul unor acţiuni tematice organizate de Administraţia Geoparcului. Pe Valea Sibişelului există pucte fosilifere, dar şi un „câmp al bulgărilor de granit”, iar satul Ohaba Sibişel încă mai prezintă multe dintre caracteristicile unei aşezări rurale de-acum 100 – 200 de ani. Traseul poate fi parcurs şi cu maşina şi cu bicicleta, dar e nevoie de o zi întreagă pentru a-i savura toate atracţiile.

Drumul vulcanilor

Tot din Haţeg se poate pleca, ori cu bicicleta, ori cu maşina spre comuna General Berthelot. În curtea unui centru al Geoparcului situat aici poate fi admirat Magyarosaurus Dacus, reconstituit la dimensiuni şi detalii foarte apropiate de cele originale (5 metri înălţime şi 7 lungime). Tot aici se pot vedea şi ouă de dinozaur adevărate, descoperite de paleontologi în Ţara Haţegului. Se merge apoi spre Densuş, pentru că biserica unică de aici nu trebuie ratată. În plus aici se află şi „Casa Vulcanilor”, expoziţia nu este încă finalizată, dar reprezentanţii Geoparcului spun că va fi de-a dreptul spectaculoasă şi speră că o vor putea oferi publicului larg începând din iunie. Din Densuş se merge spre Ştei, pentru câteva privelişti magice. De aici spre turnul medieval de la Răchitova se mai merge doar pe jos, pe traseu marcat, preţ de două ore.

Peştera şi moara lotrilor

Un alt traseu pentru care e nevoie de o zi întreagă e cel dinspre Haţeg spre Sălaşu de Sus – Mălăieşti şi Nucşoara. Include Vârful Poieni, alt punct de belvedere, Biserica Iobagilor din Sălaşu de Sus, fâneţele cu fluturi unici în România dar şi cu multe narcise (în iunie), Cetatea Mălăieşti, dar şi o vâltoare şi o moară tradiţională, refăcute în ultimii ani, ambele funcţionale, în satul Peştera. Localitatea îşi are numele de la o peşteră spectaculoasă, cu o legendă pe măsură. La Peşteră se ajunge însă doar prin curtea unor localnici, sau trecând prin două trei grădini. Dacă promit că sunt cuminţi, turiştii primesc mereu ajutorul localnicilor pentru a ajunge la gura peşterii. Doar acolo li se spune şi legenda, ori de către vreun ghid local, ori cu ajutorul panourilor informative.

Pe urmele romanilor şi ale lui Jules Verne

O altă variantă pentru cine doreşte să petreacă o zi de neuitat în Ţara Haţegului este traseul care pleacă tot din Haţeg, apoi merge în satul Peşteana, unde e amenajat un Muzeu al Satului Haţegan. Lângă satul amintit se află „Tăul fără fund”, o mlaştină în care, până nu demult, ţăranii erau convinşti că pământul le înghite vitele rătăcite. Adevărat lucru însă, aici creşte şi o floare carnivoră. Insectele care se aşează pe ea sunt prinse în capcana unui „lipici” pe care-l are floarea şi nu mai scapă. De aici se ajunge uşor la Sarmizegetusa Ulpia Traiana (oraşul roman despre care se crede că avea 60.000 de locuitori, cu aproape 2.000 de ani în urmă). Ori cum maşina, ori cu bicicleta, se trece prin Clopotiva, de unde se urcă spre un alt punct de belvedere, apoi spre Râu de Mori, Suseni şi Cetatea Colţ, cea care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi”.