glasul-hd.ro Web analytics

Cultură

Spiritul revolutionar al Adunării de la Blaj

Unul din cele mai mari și importante evenimente de istorie din secolul al XIX-lea,fără îndoială că a fost deșteptarea naționalității române din Ardeal.A fost o agitație cum nu s-a mai cunoscut,nici mai puternică,mai cutezătoare,dar nici în spirit mai de pace și libertate ce caracteriza ființa română.

Dacă veneai spre Blaj,de pe Hula Sâncelului,se auzea un glas murmurător cum ar răsuna în apropiere un clopot mare,după ce a încetat a-l mai trage.

Atunci,la 3/15 mai 1848,la Blaj a fost una din cele mai strălucite zile de primăvară unde s-au adunat 40000 de români și unguri deopotrivă,pe râtul grecilor care,de atunci, acest loc s-a numit prin jurământul Adunării,Câmpul Libertății.

            Prin înfățișare,îmbrăcăminte,ținută mai îndrăzneață precum și prin felul înflăcărat de a vorbi,din mulțimea maselor se desprindeau studenții Blajului,care circulau fără odihnă discutând,explicând oamenilor și însoțindu-și vorbirea cu gesturi vioaie.

Tot din mulțime se putea observa,după îmbrăcăminte,vorbă,înfățișare exterioară și ținută de om cult,reprezentanții laici ai inteligenței formați din avocați,medici,ziariști ori canceliști.Aceștia împreună cu studenții de mai sus și conduși de cei doi episcopi Ioan Lameni și Andrei Șaguna,reprezentau pe sfătuitorii adunării.

Astfel după cum arăta și G.Sion,la adunare au venit și mulți unguri nobili din zonele învecinate cuprinși de curiozitate și de a observa evenimentul.Mulți dintre aceștia erau români a căror strămoși își renegaseră limba,națiunea și religia pentru diferite interese politice și economice.Aceștia,văzând măreția și religiozitatea adunării,au simțit inimile lor entuziasmate pentru onoarea numelui de român și au început să-i îmbrățișeze pe conducătorii poporului,numindu-i frații lor și roșind de rătăcirile lor trecute.

Episcopul Andrei Șaguna a propus ca la adunare să fie invitat și generalul Schuster pentru a fi martorul unui act solemn și față de care națiunea română,înainte de toate se află credincioasă și supusă împăratului.Generalul Schuster s-a întors de la adunare cu același triumf cu care a sosit și plăcut mirat de modul în care s-a desfășurat adunarea și ordinea în care au avut loc evenimentele,solemnitate înfrumusețată și de salvele miliției cantonate în partea de vest a Blajului ,în locul numit râtul satului.

Adunarea a fost deschisă de avocatul Simion Bărnuțiu care a făcut cinci propuneri însemnate:

1.Adunarea să se proclame ca Adunare Generală a Națiunii;

2.Câmpul pe care se ține adunarea să se numească Câmpul Libertății;

3.Națiunea să se declare credincioasă împăratului;

4.Națiunea să se proclame ca națiune de sine stătătoare și ca parte întregitoare a Transilvaniei;

5.Națiunea să depună jurământul de credință către împărat și către națiunea română.

Propunerile prezentate de Bărnuțiu și transmise către popor prin tribunii din mijlocul acestuia,au fost adoptate prin aclamații și aplauze.Din jurământul rostit pe Câmpul libertății a făcut parte și formula…Voi respecta toate naționalitățile ardelene,poftind egală respectare de la dânsele.Nu voi încerca să asupresc pe nimeni,dar nici nu voi suferi să ne asuprească nimeni.

Cu o zi înainte(sâmbătă)pe înserate sosește la Blaj Avram Iancu,Buteanu și cei zece mii de moți,bine organizați care și-au stabilit tabăra la Ciufud pe malul râului Târnava Mare iar sibienii lui Șaguna au fost stabiliți în aceeiași zi la Mănărade.La plecarea din același loc,o fanfară moțească cânta marșul lui Iancu devenit popular,compus de Bengescu.

Sosirea la Blaj a lui Avram Iancu cu cetele sale de moți a fost descrisă de profesorul blăjan Alexandru Lupeanu Melin(Blajul istoric în icoane 1924);Splendidă a fost ziua când și-a făcut Avram Iancu intrarea în Blaj cu muntenii lui,înainte de adunare.Cetele de Moți erau postate în zăvoiul de peste Târnavă.Întru întâmpinarea lor a ieșit tot Blajul cu mic cu mare,în frunte cu profesorii și cu canonicii.La întoarcere,în cap de rând era Iancu însuși,în port de sat,cu căciulă rotilată,cu pistoale grele la brâu și cu mantaua albă de beliduce.Mulțimea îl sorbia cu ochii iar Moții erau mândri de dânsul,peste măsură…renumitul profesor blăjan Bengescu,intonând marșul vremii.

Despre această adunare s-a exprimat și Jakab Elek,istoric și membru ASTRA,care arăta mărețul spectacol ce s-a desfășurat la Blaj în acele zile de mai 1848.

De asemenea,sibianul sas Ștephan Ludwig Roth,participant la adunare,a arătat că dacă în Ardeal este vorba de o limbă de circulație generală,aceasta nu poate fi decât limba română,exemplificând în acest sens atitudinea struțului care băgându-și capul în nisip să nu se vadă,crede că nu îi este văzut întreg corpul.

După retragerea poporului,pe Câmpul Libertății au rătăcit o ceată de lăutari și tineri care au executat jocul călușerilor,un joc care a perpetuat până astăzi în cultura  poporului nostru,legenda răpirii sabinelor de către strămoșii nostri romani.

 

 

Blaj la 24.04.2024                                               Col.(r)Silviu Sinea

 

Surse:I.Buzași,Câmpia Libertății în literatură.

Back to top button