glasul-hd.ro Web analytics

Actualitate

Socoteala lui Ponta nu se potriveşte cu cea a investitorilor canadieni. Eldorado Gold amână exploatarea minereului auro-argintifer de la Certej până în 2017

Canadienii de la Eldorado Gold au anunţat marţi amânarea mai multor proiecte de exploatare a minereului auro-argintifer printre care şi cel din comuna Certej, pe fondul scăderii considerabile a preţului aurului. Exploatarea auro-argintiferă din zona Certej ar fi trebuit demarată în 2015, însă în acest moment procedura de obţinere a avizelor este blocată în instanţă. Proiectul a fost amânat până în 2016 sau cel târziu 2017.

Investitorii canadieni care au demarat procedurile de exploatare a resurselor aurifere din perimetrul Certej trag o palmă dură peste obrazul premierului Victor Ponta. Prim-ministrul a prezentat cu mare fast, în cursul săptămânii trecute, planul de investiţii strategice şi creare de locuri de muncă pentru perioada imediat următoare, plan care cuprinde printre altele şi proiectul Certej. Doar că socoteala lui Ponta nu s-a potrivit cu cea a canadienilor de la EldoradoGold, care în contextul scăderii semnificative a preţului aurului au decis amânarea mai multor proiecte de exploatare a aurului, respectiv cele din Grecia – Skouries şi Perama, dar şi cel de la Certej.

O mână de „plumb” a blocat proiectul de exploatare a aurului

Adio, locuri de muncă! Adio, exploatare minieră la Certej! Cel puţin până în 2017. Deşi exploatarea efectivă a aurului în zona Certej ar fi trebuit să înceapă în 2015, tergiversarea acesteia de către Ministerul Mediului, precum şi scăderea masivă a preţului aurului au dus la amânarea proiectului. DevaGold, companie formată prin asocierea Eldorado Gold şi Minvest Deva, a reuşit să obţină în 2012, după îndelungi eforturi, şi o procedură anevoioasă, acordul de mediu pentru exploatarea auriferă de la Certej. La scurt timp după ce Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a emis acordul de mediu, ministrul Mediului – Rovana Plumb, a anunţat public că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita în instanţă anularea acordului de mediu, invocând nerespectarea procedurilor. Scandalul iscat de Rovana Plumb a fost unul pur politic, în contextul în care, în campania electorală USL a mizat pe blocarea acestui proiect, pentru ca la doar câteva luni după alegerile generale Guvernul Ponta să se bazeze pe exploatările aurifere de la Roşia Montană şi Certej în ceea ce priveşte investiţiile strategice şi generatoare de locuri de muncă. Mai mult, la dezbaterea privind emiterea acordului de mediu a participat şi un reprezentant mandatat de Rovana Plumb, care nu s-a opus, în schimb ministrul a declarat public că instituţia pe care o conduce nu ştia nimic despre emiterea acordului respectiv. „În noiembrie se va judeca ultimul termen în procesul intentat de ANPM privind anularea acordului de mediu. Pe noi ne-a blocat acest proces. După acordul de mediu urma avizul pentru construire, care nu se poate obţine altfel”, a precizat PR-ul DevaGold, Evelina Pasconi.

8000 de locuri de muncă ar fi putut fi create

În contextul tergiversării acestui proiect de către statul român şi al diminuării preţului aurului, Eldorado Gold a decis amânarea proiectelor de exploatare din Grecia şi România. De asemenea, proiectul de extindere a exploatării demarate în Turcia, la Kisladag, a fost amânat „până la îmbunătăţirea preţurilor metalelor”. Eldorado Gold a anunţat şi reducerea cheltuielilor de capital prognozate pentru acest an de la 670 de milioane de dolari la 430 milioane de dolari. Pentru zona Certej şi judeţul Hunedoara începerea exploatării auro-argintifere înseamnă crearea a opt mii de locuri de muncă în faza de construcţie şi a cinci mii de locuri de muncă pe o perioadă de 15 ani, în faza de exploatare. În perioada exploatării se estimează că vor fi procesate 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă şi va fi utilizată o cantitate de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an. După finalizarea procesului de exploatare vor rămâne în urmă două halde de steril şi un iaz de decantare de 63.6 hectare unde se vor regăsi cianuri.

Back to top button