Se caută o soluţie neconvenţională pentru copacii periculoşi de la Sarmiz Regia
Romsilva şi firmele de profil de pe la noi nu ştiu şi/sau nu pot să taie copaci „pe bucăţi” într-o pădure. La Sarmizegetusa Regia există încă zeci de arbori periculoşi pentru vestigiile dacice. Administratorii obiectivului caută o soluţie dar se vor lovi de un alt blocaj: cine plăteşte?
Săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, Ovidiu Ţentea, se declara şocat de faptul că, la noi, un copac aflat într-o pădure nu se poate tăia decât prin metoda clasică: secţionare la bază urmată de prăbuşirea întregului arbore pe o traiectorie anticipată aproximativ.
Contactat de „Glasul Hunedoarei”, şeful Direcţiei Silvice Hunedoara, Radu Crişan, spune că nu e vorba de vreo procedură silvică rigidă ci, pur şi simplu, de lipsa de dotări şi know-how: „E foarte scump să lucrezi cu alpinişti utilitari, ori cu elicoptere. Pentru cazul de la Regia s-ar mai putea face şi structuri metalice de protecţie (care să fie amplasate pe vestigii şi care să suporte şocul prăbuşirii unui copac de câteva tone – n.red.), dar asta presupune, din nou, costuri foarte mari. Noi, pentru tăierile de la începutul acestui an, abia-abia am găsit o firmă care să se ocupe de acea lucrare. Din punct de vedere silvicultural, exploatarea, la noi, se face doar clasic. Este şi dorinţa noastră să scoatem de acolo copacii periculoşi, astfel încât să nu mai cadă peste monumente sau, Doamne fereşte!, peste vreun turist”.
Trei variante posibile
Administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky, spune că, din „lotul” copacilor marcaţi pentru tăierea ce a avut loc la începutul acestui an, 21 sunt încă „în picioare” deoarece nu s-a găsit o soluţie tehnică de tăiere care să nu pună în pericol integritatea vestigiilor. Opt se află în apropierea Turnului Pentagonal (unii chiar pe vestigiul amintit), iar ceilalţi sunt în zona Băii Romane din incinta Sarmizegetusei Regia. „Căutăm soluţii. O variantă ar fi să lucrăm cu sisteme de corzi şi alpinişti utilitari, o a doua variantă ar fi amenajarea unui sistem funicular, iar o a treia variantă ar fi să lucrăm cu un elicopter (care să scoată copacul din zonă imediat după ce este secţionat, fără a-l lăsa să cadă pe pământ – n.red.). La momentul actual nu putem avansa cifre, pentru că sunt imposibil de estimat corect costurile. Urgenţa o reprezintă atât cei 21 de copaci rămaşi netăiaţi la începutul anului, dar şi cei din apropierea zidului de incintă militară. Ar fi total anormal să se cheltuiască, peste câţiva ani, milioane de euro pentru reabilitarea zidului, apoi să cadă vreun copac peste acel zid”.
Înapoi în încâlceală
Consiliul Judeţean Hunedoara este doar administrator al sitului istoric Sarmizegetusa Regia. Pădurea care acoperă (şi distruge periodic) o bună parte din obiectiv este proprietatea Romsilva. În eventualitatea în care CJ Hunedoara ar găsi o soluţie tehnică pentru extragerea arborilor periculoşi (fie că e vorba de sistemele de corzi ale alpiniştilor utilitari, de un sistem funicular sau de cooperarea dintre un tăietor şi un pilot de elicopter) se va ajunge la problema spinoasă „Cine plăteşte?”. Săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, Ovidiu Ţentea, spunea că, în opinia lui, situaţiile de acest fel s-ar rezolva mai uşor dacă, într-un viitor cât mai apropiat, Consiliul Judeţean ar deveni proprietar al întregii zone, nu doar administrator al sitului istoric. Decenii la rând, Sarmizegetusa Regia a fost, mai întâi, victima indiferenţei Ministerului Culturii, mai apoi a legilor care, în multe situaţii concrete, se băteau cap în cap.
Citeşte şi:
