Râuşorul poate pierde 2 milioane de lei din cauza unei linii trasate greşit. Proiectul pentru refacerea captării şi aducţiunii de apă din zona de agrement montan este blocat de Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat

O încâlceală administrativă de toată „frumuseţea” afectează Râuşorul: în urmă cu 14 ani, vechea aducţiune de apă a zonei de agrement montan nu a fost inclusă în interiorul zonei din Parcul Naţional Retezat în care regimul construcţiilor este ceva mai relaxat. „Detaliul” generează un blocaj, dublat acum de un conflict între şefi ai diferitelor instituţii. De pierdut au în primul rând turiştii şi economia locală.

Anul trecut, Primăria comunei Râu de Mori a primit de la Ministerul Dezvoltării 2 milioane de lei pentru refacerea captării şi aducţiunii de apă care deserveşte zona de agrement Râuşor. Vechea captare (făcută în anii ’70 şi care s-a rezumat la un dig simplu cu o conductă prin el) e depăşită fizic şi moral. Vechea conductă de apă e ruginită. Din acest motiv, proprietarii unităţilor de alimentaţie publică din zonă îşi derulează activitatea „pe proprie răspundere”. Ba, mai mult, după cum spune primarul Niculiţă Mang, o firmă care transformase o veche cantină într-o unitate pe principiul „împinge tava” a fost nevoită să închidă localul pe motiv că sursa de apă (vechea conductă) nu era conformă cu normele în domeniu.

O linie trasă în grabă

În 2003, la doar câţiva ani după înfiinţarea Administraţiei Parcului Naţional Retezat (PNR), au fost stabilite destul de clar zonele în care, de la acel moment încolo, vor fi permise intervenţii pentru construcţii noi sau reabilitarea unor construcţii vechi, dar şi zonele speciale de conservare, arii pe care orice intervenţie va avea nevoie şi de avizul Consiliului Ştiinţific al PNR . Zona de agrement Râuşor a fost plasată, firesc, în prima categorie. Cine a trasat însă linia, nu s-a gândit însă că Râuşorul are o aducţiune de apă situată undeva în pădure, la circa 800 de metri de zona centrală a micii staţiuni. Dacă aceasta ar fi fost inclusă în aceeaşi arie cu cea a cabanelor, n-ar mai fi fost nevoie de aprobarea Consiliului Ştiinţific al PNR. Aprobare care, deocamdată, nu poate fi dată.

„Nu mi s-a motivat de ce nu ni se aprobă derularea proiectului. Nici măcar nu am putut începe licitaţia, până acum. Dacă nu reuşim să facem lucrarea anul acesta, pierdem toţi banii. Nu înţeleg de ce nu ni s-a aprobat. La început s-au invocat greşeli de dactilografiere. Apoi am refăcut documentaţia şi ni s-a spus că e afectată biodiversitatea. E ridicol!”, spune revoltat primarul comunei Râu de Mori, Niculiţă Mang. Acesta adaugă că, în varianta refăcută, captarea de la Râuşor ar putea deservi, pe lângă zona de agrement, şi satele din zona centrală a comunei.

Conflict deschis

„Când spune că nu se taie niciun copac, domnul primar vă minte. Se taie un pâlc de copaci. Dar nu asta-i problema principală. În documentaţia prezentată Consiliului Ştiinţific au apărut mai multe inadvertenţe. De exemplu erau nişte debite care nu se puteau corela cu realitatea din teren dar şi referiri la localităţi care n-aveau nimic în comun cu proiectul, de exemplu comuna Boşorod. Cred că s-a făcut cu copy-paste parte din acea documentaţie. Oricum, era făcută cam «pe genunchi». În plus, eu, personal, l-am invitat pe domnul primar la şedinţa Consiliului Ştiinţific pentru a oferi lămuriri la eventualele neclarităţi ce puteau să apară. Nu a fost prezent. Sunt 11 membri în Consiliu. Un membru a votat pentru acordarea avizului, alţi trei s-au abţinut, iar restul au fost împotriva acordării avizului. Dacă se reface documentaţia şi se lămuresc toate neclarităţile cred că se poate rezolva problema. E punctul meu de vedere, personal, ca membru al acelui Consiliu Ştiinţific”, spune şeful Administraţiei PNR, Zoran Acimov.

Afirmaţiile acestuia îl provoacă şi mai tare pe primarul Niculiţă Mang: „Poate demonstra domnul Acimov cumva că am fost invitat la acea şedinţă? Vă spun eu că nu! V-a spus că se taie copaci? Total neadevărat! Nu se taie niciun copac. Conducta merge, practic, pe drum, pe traseul celei vechi. Noua captare va ocupa exact aceeaşi suprafaţă şi, în plus, e conformă cu toate normele actuale de mediu. Ba chiar are şi un prag din acela, special, pentru peşti, lucru pe care vechea captare nu îl are. Ştiţi ce cred eu că se întâmplă? Campania electorală a trecut, dar unii nu-şi dau seama de asta. Fratele unui membru din staff-ul Administraţiei PNR, şi nu e vorba nicidecum de domnul Acimov, mi-a fost contracandidat la alegerile locale”.

Cabanierii ameninţă cu judecata

Preşedintele Asociaţiei Râuşor – Retezat, care reprezintă proprietarii de pensiuni şi case de vacanţă din zonă, Ovidiu Bodeanu, consideră că opoziţia PNR faţă de reabilitarea aducţiunii de apă este total nefondată: „Din ce-am înţeles, se invocă afectarea biodiversităţii. Acum avem o captare ca vai de ea, o conductă metalică montată în 1975 iar fiecare proprietar de pensiune îşi derulează activitatea pe proprie răspundere, când vine vorba de normele de sănătate publică. Dacă nu se deblochează situaţia, ne gândim să dăm în judecată Administraţia PNR şi ne vom prezenta în instanţă cu toate bonurile de apă plată pe care am fost nevoiţi să o cumpărăm. E ridicol să stai cu apă dintr-un izvor de munte la câteva sute de metri distanţă, dar să nu poţi să bei din ea. Bine că nu a fost afectată biodiversitatea cu câţiva ani în urmă, când s-a tăiat «la ras», la doar 2 kilometri distanţă de captarea de apă, pe motiv că pădurea ar fi fost afectată de gândacul tipograf. Dacă nu vor să lase Primăria să aducă o conductă de apă, dintr-o captare făcută cum trebuie, cei de la PNR se vor trezi la Râuşor cu zeci de conducte şi captări individuale, pentru că fiecare proprietar de pensiune sau casă de vacanţă trebuie să-şi rezolve cumva problema”.

La Râuşor există aproximativ 100 de case de vacanţă şi 20 de pensiuni. Peste 2.500 de turişti şi-au petrecut aici Revelionul, iar într-un week-end obişnuit de iarnă staţiunea atrage între 1.000 şi 1.500 de clienţi pe zi.