Problemele cu legea ale politicienilor hunedoreni. Se finalizează vreun dosar în 2017?

Dosare penale, care își așteaptă finalizarea în anul 2017. Fie să fie trimise în judecată, fie ca judecătorii să dea un verdict. Activitatea oamenilor politici, aflați în funcții publice, s-a concretizat, de multe ori, în probleme cu legea.

Este cazul fostului președinte al Consiliului Județean, Mircea Moloț, al ultimilor doi primari ai Devei, Mircia Muntean și Petru Mărginean, sau al fostului președinte interimar al PNL Hunedoara, Bogdan Țîmpău.

Rechizitoriul în dosarul „Moloț” nu a fost finalizat

La finele anului 2014, Mircea Moloț, fostul președinte al CJ Hunedoara, și Tiberiu Balint, fost vicepreședinte al aceleiași instituții, au fost reținuți de procurorii DNA, fiind acuzați de fapte de corupție. Majoritatea capetelor de acuzare ale procurorilor față de Mircea Moloț sunt legate de afaceri despre care procurorii spun că ar fi fost ilegale, directe sau prin intermediari, între Consiliul Județean și firmele ginerelui său, Roberto Venter. La vremea aceea, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale pentru șapte persoane. Liderul grupului este Mircea Moloț, față de care au fost stabilite nouă capete de acuzare pentru diverse infracțiuni de corupție. Vicepreședintele Consiliului Județean, Tiberiu Balint, are în „cont” trei capete de acuzare. Ginerele lui Mircea Moloț, Roberto Venter, aste acuzat de cinci infracțiuni, la fel ca omul de afaceri Emanoil Pup. Patronul firmei VIVA Construct, Vasile Axinte, este, la rândul său, acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni de corupție. Încă două persoane, directorul ApaProd Deva, Victor Arion, și patroana unei firme de publicitate, Mariana Frățilescu, sunt acuzate în acest dosar de săvârșirea câte unei infracțiuni. Cele mai multe infracțiuni reținute în „contul” lui Moloț sunt legate de intenția acestuia de a „sifona” bani din contul Consiliului Județean prin intermediul firmelor ginerelui și ale fiicei sale.

Din 2014 și până în prezent, procurorii DNA nu au reușit să finalizeze dosarul cu un rechizitoriu, pe care să îl trimită în judecată. Potrivit informațiilor noastre, anchetatorii „s-au împiedicat” în efectuarea expertizelor, acesta fiind motivul pentru care dosarul nu ar fi ajuns încă la instanță.

Mircia Muntean așteaptă decizia în procesul de revizuire a condamnării

Primarul Devei, Mircia Muntean, a cerut, la finalul lui 2016, Înaltei Curți de Casație și Justiție revizuirea sentinței de patru ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu. După trei ani de la pronunțarea soluției definitive, edilul face această contestație în urma deciziei Curții Constituționale, luată în vara aceasta, de a declara parțial neconstituțional abuzul în serviciu. Până la judecarea acestei cauze, apelul în dosarul „Alcoolul la volan” nu poate fi judecat. Pe fond, la aproape o săptămână după ce a câștigat mandatul de primar al Devei, Mircia Muntean a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul „Alcoolul la volan”.

Curtea Constituțională a dat, în luna iunie 2016, o decizie conform căreia „abuzul în serviciu” este parțial neconstituțional, și care ar putea să-l ajute pe primarul ales al Devei, Mircia Muntean. După cum scria „Glasul Hunedoarei” chiar la acel moment, edilul avea posibilitatea să ceară revizuirea sentinței prin care a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, tocmai pentru „abuz în serviciu”. Cererea de revizuire îndeplinește toate condițiile de admisibilitate, cu atât mai mult cu cât, în motivația sentinței, judecătorii Înaltei Curți au reținut că Mircia Muntean a „întocmit defectuos” acte administrative. Adică, exact termenul pe care Curtea Constituțională a decis să îl înlocuiască din textul legii. Iar actualul primar al Devei a profitat de această prevedere legală, cerând revizuirea sentinței. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în data de 5 octombrie, dar a fost trimis la Tribunalul București pentru judecare. Primul termen dat de instanță este 4 ianuarie 2017.

„Drumul lui Țîmpău” a dus la DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba au început urmărirea penală in rem în dosarul „Drumul lui Țîmpău”. Deocamdată, nicio persoană nu este acuzată în acest caz, ci procurorii anchetează, pentru moment, faptele comise. În luna martie a anului trecut, în municipiul Deva, a răsărit o stradă exclusivistă, „născută” din bunăvoința fostului primar, Petru Mărginean. Acum, acesta este obiectul unei anchete penale. Reprezentanții Primăriei Deva susțineau, la acea vreme, că drumul care a răsărit prin curtea liceelor din zonă a fost construit cu acte în regulă. Există pentru acest drum aprobare a Consiliului Local, studiu de fezabilitate, proiect tehnic și autorizație de construcție, chiar dacă aprobările au fost obținute mai pe „scurtătură”, etapele birocratice prevăzute în actele care reglementează urbanismul fiind sărite. Toate studiile, proiectul și execuția au fost plătite din bugetul municipiului Deva. Drumul, asfaltat impecabil, are o lungine de aproximativ 100 de metri și duce direct în poarta casei lui Bogdan Țîmpău, fiind flancat de garduri.

Dosarul în care s-a dispus începerea urmării penale in rem a fost înregistrat la DNA Alba Iulia sub numărul 59/P/2015, și are ca obiect două fapte, sancționate atât de Codul Penal, cât și de Legea 78/2000. Procurorii consideră că „Drumul lui Țîmpău” a fost făcut încălcând legea. Astfel, dosarul a fost întemeiat în baza articolul 13 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care prevede că: fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Mai mult, procurorii anticorupție susțin că a fost încălcat și un articol din Noul Cod Penal, respectiv articolul 292, care face referire la falsul în declarații: „Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”. Deocamdată, dosarul nu este trimis în judecată.

Suspiciuni de fapte de corupție, comise la Primăria Deva, în „era” Mărginean

Dosarul „Lucrări pe fonduri europene” este al doilea dosar, după „Drumul lui Țîmpău”, care explodează în Primăria Deva, după plecarea fostului edil Petru Mărginean, anchetatorii cercetând fapte de corupție comise în mandatul său. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală in rem, adică față de fapte și, deocamdată, nu față de persoane, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dar și luare și dare de mită. În dosarul 131/P/2015, este vorba despre lucrările pe fonduri europene, făcute de trei firme, care s-au desfășurat în municipiul Deva, în anul 2015. La finele lunii octombrie, administrația locală a trimis procurorilor anticorupție 15 saci cu toate documentele cerute de anchetatori. Potrivit unor surse judiciare, procurorii anticorupție au solicitat toate contractele pe care administrația locală din municipiul Deva le are cu trei societăți comerciale din județul Hunedoara. Este vorba despre SC Drupo SRL, administrată de Gabriel Teodor Doda, SC Industrial Construct Gedi, administrată de Ovidiu Draia, și SC Comsid Tehnosteel SRL, administrată de Vasile Mărginean. Sursele noastre susțin că Primăriei Deva i s-a cerut să trimită toate documentele legate de atribuirea contractelor pe fonduri europene, de la momentul în care acestea au fost pornite prin licitație, până la momentul în care s-a făcut recepția. Mai mult, administrația locală a trimis la DNA Alba Iulia și lista de investiții pe anul 2015.

Procurorii și-au întemeiat dosarul în baza articolului 13, indice 2, din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care prevede că <În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime>, raportat la art. 297, din Codul penal, care definește abuzul în serviciu prin <Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică>. Mai mult, procurorii susțin că s-a început urmărirea penală și pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul Penal: „Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”. De asemenea, în cauză sunt efectuate cercetări și pentru dare de mită, infracțiune prevăzută în Codul Penal la art. 290: „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”. Nici în acest dosar cercetarea procurorilor nu a fost finalizată.