glasul-hd.ro Web analytics

Sport

Politică ieftină pentru imagine: Mondial de fotbal în România

Poate intra în categoria glumelor – proastă, dar glumă, că altceva nu poate fi – ideea că România ar putea organiza un Campionat Mondial de fotbal, fie el şi cel din 2030. Şi totuşi, actualul Guvern Dăncilă a discutat asta cu seriozitate la sfârşitul anului abia încheiat, într-o întrunire cvadrilaterală avută la Belgrad cu reprezentanţii guvernelor Bulgariei, Greciei, Serbiei. Este vorba de prezentarea unei candidaturi comune a celor patru ţări pentru a organiza fie Campionatul European din 2028, fie Campionatul Mondial din 2030.

Sigur, se poate spune că România va organiza deja Euro 2020, dar cei familiarizaţi cu dedesupturile întregii afaceri – pentru că asta este şi nu altceva, o afacere a fostului preşedinte al UEFA Michel Platini, suspendat şi găsit vinovat de încălcarea eticii sportive, printre altele – ştiu foarte bine despre ce a fost vorba aici: o recompensă acordată de Platini prietenului Mircea Sandu pentru susţinere prin votul dat „aşa cum trebuie” în campania sa electorală. „Recompensa” a fost atribuirea organizării a jumătate de grupă (trei meciuri) la Bucureşti, în condiţiile în care ex-preşedintele forului fotbalistic continental a tras de competiţia de anul viitor ca de un gumilastic, întinzând-o din Irlanda până în Azerbaidjan, pe lângă că era deja umflată la 24 de echipe la turneul final.
Revenind la subiect, ceea ce au făcut Dăncilă şi compania – nota bene, fără consultatea Federaţiei Române de Fotbal, singurul organism abilitatat şi recunoscut de UEFA şi FIFA să solicite organizarea unor competiţii de asemenea anvergură – denotă o lipsă crasă de cunoştinţe şi mai ales de informare asupra cerinţelor minime care trebuie îndeplinite. Sunt necesare nu doar stadioane propriu-zise (de care oricum ducem lipsă la nivelul cerut), ci şi baze de cantonament, infrastructură de transport modern şi de cazare pentru participanţi şi spectatori – aşadar, putem bifa un minus hotărât la toate aceste capitole. Iată mai jos şi de ce.

Cerinţe pentru organizarea unui turneu final al Campionatului European (pentru cel din 2024)

Număr necesar de stadioane: 10
3 stadioane de minimum 50.000 de locuri
3 stadioane de minimum 40.000 de locuri
4 stadioane de minimum 30.000 de locuri
România va avea la orizontul anului 2020 următoarele capacităţi eligibile:
Arena Naţională – 54.000 de locuri
Stadionul ”Ion Oblemenco” din Craiova – 30.900 de locuri
Noul stadion Ghencea – 30.500 de locuri
Cluj Arena – 30.000 de locuri
Număr de baze de cantonament propuse echipelor participante: 48
Alte cerinţe specifice:
Centru de presă la fiecare stadion pentru un număr de 260 – 600 de ziarişti (în funcţie de faza competiţiei).
Sistem de transport modern şi bine dezvoltat cu o infrastructură de înaltă calitate care să lege oraşele gazdă.
Fiecare oraş gazdă să fie conectat la o autostradă.

Cerinţe pentru organizarea unui turneu final al Campionatului Mondial (pentru cel din 2026)

Număr necesar de stadioane propuse: 16 (dintre care se vor alege 12)
Meci de deschidere – 80.000 de locuri
Meciuri în grupe – 40.000 de locuri
Șaisprezecimi – 40.000 de locuri
Optimi – 40.000 locuri
Sferturi de finală – 40.000 de locuri
Semifinale – 60.000 de locuri
Finala mică – 40.000 de locuri
Finala – 80.000 de locuri
România are ca stadion eligibil Arena Naţională – 54.000 de locuri.
Număr de baze de cantonament propuse echipelor participante: 72
Ponderea infrastructurii (facilităţi sportive, de cazare şi transport pentru participanţi şi spectatori) este de 70% în decizia finală a alegerii gazdei/ gazdelor. Componenta comercială (venituri, costuri) are pondere de 30%.
Au fost enumerate doar principalele cerinţe, întregul pachet de condiţii ce trebuie îndeplinite făcând obiectul unei document de candidatură consistent care solicită şi diverse alte garanţii din partea autorităţilor locale şi a guvernelor interesate.