glasul-hd.ro Web analytics

Actualitate

Pentru statul român, orice linie electrică e mai importantă decât Sarmizegetusa Regia

CJ Hunedoara ar avea nevoie de peste 8 milioane de lei ca să scoată capitala Daciei Libere din fondul forestier

Problema copacilor care cad peste vestigiile dacice şi stau acolo săptămâni la rând până să poată fi extraşi fără ca vreun angajat al administraţiei să rişte dosar penal e încă departe de rezolvare. Codul Silvic favorizează autostrăzile, liniile ferate, sau liniile electrice, dar ignoră ceva şi mai valoros: siturile UNESCO.

La sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean Hunedoara s-a adresat în scris Direcţiei Silvice Hunedoara solicitând scoaterea din fondul forestier, cu titlu gratuit, a unei suprafeţe de 9,5 hectare din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Este vorba, în principal, despre incinta sacră de la Regia şi fortificaţia militară.

Gratuit, nu se poate

În răspunsul dat de Direcţia Silvică se arată că  „… siturile arheologice înscrise în patrimoniul UNESCO pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti (care ar urma să se calculeze în eventualitatea unei noi solicitări făcută de CJ – n.red.). La ora actuală, legislaţia în vigoare nu prevede posibilitatea ca scoaterea definitivă din fondul forestier să fie făcută, după cum solicitaţi, fără plata sumelor compensatorii şi fără compensare echivalentă.  Va trebui să oferiţi în compensare un teren a cărui suprafaţă şi valoare să fie cel puţin egală cu suprafaţa şi valoarea terenului solicitat pentru scoaterea definitivă din fondul forestier. Acest teren oferit în compensare trebuie să fie din afara fondului forestier naţional, dar limitrof acestuia. Latura terenului limitrofă fondului forestier nu poate fi mai mică de ½ din latura cea mai mare a terenului, apt pentru a fi împădurit”.

Costurile care ar trebui să fie suportate de Consiliul Judeţean sunt constituite de o taxă pentru contravaloarea pierderilor de creştere şi a obiectivelor dezafectate, dacă este cazul, dar şi din „cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv”.

Directorul Direcţiei Silvice Hunedoara, Radu Crişan, spune că nu poate exprima vreun punct de vedere personal în problema pădurii care acoperă şi pune în pericol cea mai mare parte din Sarmizegetusa Regia, dar precizează că, în cazul în care, până la urmă, s-ar ajunge la o scoatere a suprafeţei amintite din fondul forestier, administratorul sitului nu va putea să facă tăieri „de capul lui”: „Părerea mea personală nu contează. Contează legislaţia şi trebuie să mergem pe litera legii. Scoaterea din fondul forestier nu înseamnă tăiere la ras. Administratorul va avea în continuare anumite obligaţii de ordin silvic. Nu va putea să taie cum vrea, când vrea şi cât vrea. Va trebui să ne solicite să facem punerea în valoare, în funcţie de necesităţi, cu toate avizele şi aprobările necesare. Apoi se va analiza, concret, fiecare situaţie în parte”.

CJ duce problema la Bucureşti

Administratorul public din cadrul Consiliului Judeţean, Costel Avram, spune că actuala formă a Codului Silvic este nedreaptă faţă de obiectivele istorice şi culturale majore ale României. „În timp ce pentru autostrăzi, linii electrice sau linii feroviare, se pot scoate gratuit suprafeţe din fondul forestier, pentru un obiectiv cum e Sarmizegetusa Regia, unic în lume, suntem puşi la plată. E absolut incorect şi total anormal să fim puşi să cheltuim bani publici pentru o investiţie de pe urma căreia să beneficieze doar privaţii. Adică noi ar trebui să cumpărăm teren de la privaţi şi să plătim taxe către Romsilva, doar ca să putem gestiona mai uşor problema copacilor de la Sarmizegetusa Regia. Ar fi nevoie de peste 8 milioane de lei, în total. Dacă pentru electricitate se face o excepţie de la plată, ar trebui să se poată face o excepţie şi pentru locul din care porneşte povestea poporului român. O să mergem la Romsilva, la Bucureşti, şi la ministerul de resort. Nu ne oprim aici cu acest demers”, declară Costel Avram.