glasul-hd.ro Web analytics

Diverse

A murit Doina Cornea

media-148293551658512800Fosta disidentă a regimului comunist Doina Cornea, în vârstă de 89 de ani, a încetat din viaţă. Anunţul a fost făcut pe Facebook, în această dimineaţă, de jurnalistul Dorin Chioţea.

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 în Braşov. Ea a fost publicist, traducător, profesor. În perioada regimului comunist, a difuzat numeroase texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România. Doina Cornea a fost asistent universitar la catedra de limba franceză a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din din Cluj. În 1980, a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin reţele de prieteni), „Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe. În perioada 1982 – 1989, Doina Cornea a difuzat 31 de texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983, ea a fost concediată de la universitate şi supusă unor anchete, interogatorii, bătăi.

Doina Cornea în cleştele Securităţii

De ce s-a insistat (se mai insistă?) pe excluderea din actualele structuri ale serviciilor secrete a acelor angajaţi ai fostei Securităţi, care au desfăşurat acţiuni de poliţie politică? Întrebarea nu-şi găseşte răspunsul la cei care ar putea să-şi exercite voinţa politică în sensul asanării serviciilor secrete româneşti, în fond ei nu fac nimic să-și lustreze apropriații: membri de partid sau sponsori. Nu o vor face deoarece interesele economice sunt mult mai puternice pentru ei decât orice aşa zisă dragoste de neam pe care o proclamă cu orice ocazie. Pentru a-mi familiariza cititorii blogului cu dimensiunea represiunii ceauşiste, precum şi cu surplusul de abnegaţie a angajaţilor în fosta Securitate (o parte din ei, acum în SRI, SIE, DIE şi… cine mai ştie? Bașca în structurile politice și economice deciziționale din zilele noastre), care susţin că îşi „făceau numai datoria”, prezentint un material realizat cu ajutorul unui document recuperat din arhiva cărții despre Revoluția din decembrie 1989: declarația lui Matica Ioan, fost ofiţer în cadrul Inspectoratului M.I. Cluj – Serviciul Filaj, dată în faţa regretatului procuror militar (r.) Tit Liviu Domşa, fost șef al Procuraturii Militare Cluj și colegul meu de carte.

A început în timpul Campionatului European

Conform celor declarate de ofiţerul de filaj, Doina Cornea a fost urmărită neîntrerupt mai bine de doi ani, „cu începere din seara meciului de fotbal Austria – România din cadrul Campionatului European”. În timpul acelui meci, Doina Cornea şi fiul ei au răspândit manifeste prin care cereau muncitorilor să facă grevă, „cel puţin aşa ni s-a spus, n-am văzut nici un manifest”. De atunci nu s-a făcut nici o întrerupere a filajului atât asupra ei cât şi a fiului. „În funcţie de efectivele pe care le avea serviciul nostru, mai era luat în filaj şi soţul Doinei Cornea”.

În podul casei erau condiţii de muncă grele

La început, timp de câteva săptămâni, Albu, fosta directoare a Direcţiei Sanitare Cluj, le-a pus „filorilor” la dispoziţie o cameră „de unde se putea da ieşirea Doinei Cornea de la domiciliu”. Apoi, mutându-se col. Oprean Florian în apropiere, s-a putut intra în podul casei acestuia de unde se putea „da ieşirea”. Se supravegheau „mişcările din jurul casei”, dar securiştii se puteau uita liniştiţi chiar şi în curte. „Majoritatea fotografiilor, filmelor, casetelor video s-au tras din acel pod. Personal am executat foarte multe dintre acestea, întrucît fotografia şi filmul sînt pasiunile mele, aşa că n-am reproşat niciodată că vin chiar din timpul liber pentru a documenta activitatea la Doina Cornea”„În pod s-a stat pe schimburi, în condiţii foarte grele iarna, aşa că, după mai multe rapoarte la şeful Direcţiei de filaj, col. Băjenaru, ni s-a instalat o cameră de luat vederi în pod, cu recepţia pe monitor la unitatea A.L.A. din apropiere. Pentru că cadrul monitorului avea un cîmp redus, din neatenţie s-au produs cîteva pierderi ale Doinei Cornea, moment din care miliţianul care era în post a fost dotat cu aparat R.E.R., de atunci nemaifiind nici o problemă”.

Convorbirile de pe stradă erau întrerupte

Echipa de filaj era compusă din 3 – 4 ofiţeri care efectua „filaj conspirat deplin”. În echipă – sau mai bine zis în maşina filajului – era cooptat şi un ofiţer de la „informativ”, care „lucra deconspirat”. Acesta avea sarcina ca atunci când Doina Cornea se întâlnea cu cineva pe stradă să intervină şi să întrerupă convorbirea. Persoana cu care a stat de vorbă era legitimată de către acest ofiţer. „Nu întotdeauna se întîmpla aceasta, noi filorii comunicam la maşină, dar ofiţerul nu intervenea, spunîndu-ne că «azi nu are ordin să întreprindă nimic», deci noi trebuia să luăm în filaj legătura şi s-o identificăm conspirat, cu mijloacele filajului”.

De la maşină se comunica la sediu tot timpul poziţia „obiectivului”, ofiţerul de serviciu comunica imediat prin telefonul direct şefului Securităţii judeţene – col. Ion Ioniţă, sau cine era la comandă, apoi comunica mr. Herţa – cel care avea dosarul în lucru. Au fost nenumărate cazurile în care, la ordinul col. Ioniţă lui Doina Cornea i s-a interzis să ia legătura cu cunoscuţii, cu prietenii, interzicându-i-se inclusiv accesul în casele prietenilor, în momentul în care, de pe teren se raporta că se îndreaptă „spre o anumită adresă”. „De mai multe ori, după ce comunicam poziţia şi direcţia de mers ni se comunica prin staţie să fim atenţi că trebuie să apară o maşină a inspectoratului pentru o intervenţie”.

Îmbrînceli şi înjurături pe străzi neaglomerate. Agresori şi salvatori, tot noi

(…) Despre ce este vorba: doi ofiţeri din inspectorat o acostau la un colţ de stradă neaglomerată, o înjurau, o îmbrînceau. La început se «regiza» astfel: După ce era acostată, intervenea ofiţerul de la informativ care era cu noi şi o «scăpa» de cei doi pe care, în faţa ei ,îi legitima şi le spunea să meargă cu el la Miliţie unde vor fi amendaţi. Pe schimbul care am lucrat s-au întîmplat asemenea scene. Cei doi au fost Vaidasigan şi lt. Sasu. «Salvatorul» a fost mr. Bucşe Emil”. În alte zile, tot pentru intimidare, era urmărită îndeaproape, ostentativ, de către ofiţerul de la informativ, care stătea la un metru în spatele ei, „şi-i şi mai spunea cîte ceva”. Adică o înjura și o amenința tot timpul, pentru a clarifica ce înseamnă “îi mai spunea câte ceva”. Unul dintre aceştia a fost mr. Ghiuruţan.

Miliţianul a lovit-o

Cele mai dificile momente ale represiunii erau acele zile când în Cluj era mare afluenţă de diplomaţi şi ziarişti străini. Atunci, din ordinul expres al col. Ioniţă, lui Doina Cornea i se interzicea să-şi părăsească domiciliul. În astfel de situaţii, miliţianul postat în faţa casei, sau la colţul străzii, nu o lăsa să iasă. „O dată miliţianul a scăpat-o şi a fost pedepsit; altădată n-a mai lăsat-o şi a lovit-o provocîndu-i o contuzie. Nu reţin data, dar a doua zi cînd i-a cerut miliţianului să comunice că vrea să meargă la spital, a fost lăsată. A mers la medicina legală, dar n-a rezolvat nimic, organul informativ luînd măsuri ca să nu i se dea nimic. Aceasta mi-a comunicat-o personal cpt. Hancu care răspundea de medicină şi pentru mai multă siguranţă se afla acolo cînd a venit Doina Cornea”. Pentru a se evita complicaţiile de acest gen, dispozitivul de la poarta lui Doina Cornea a fost întărit cu alţi miliţieni de la circulaţie, unul din ei, plt. Mureşan şi, din partea Securităţii, cpt. Popa care era îmbrăcat miliţian cu gradul de căpitan. El răspundea direct de tot dispozitivul. „Aveau ordin să nu lase nici o maşină cu număr străin sau C.D. să intre pe str. Alba Iulia, în special cele pe care le filau în zilele acelea”.

Când apăreu maşini străine, strada era blocată cu un camion

„Dispozitivul acţiona cu brutalitate, fără să ţină cont de persoana şi rangul celui împotriva căruia acţionau. De asemenea, pentru a evita pînă şi perindarea de maşini străine pe strada pe care locuia Doina Cornea, col. Ioniţă a ordonat să se blocheze intrarea din str. Alba Iulia cu un camion greu. ziariştii sau diplomaţii erau în mişcare prin oraş, cpt. Popa şi cel de la circulaţie opreau o maşină mare exact pe intrarea str. Alba Iulia şi-i făceau un «control» complet pînă se termina momentul trecerii diplomaţilor, ziariştilor etc.”.

Pentru a o înnebuni…

Pentru a o înnebuni, pur şi simplu, Doina Cornea era despărţită pe stradă de orice persoană cu care se întâlnea fie chiar şi din întâmplare. După care, „era lăsată să stea de vorbă cu persoane din reţeaua informativă, care se întîlneau cu ea «întîmplător» după ce comunicam noi poziţia şi direcţia de mers. De multe ori, Doina Cornea, fiind derutată, credea că toate persoanele din jur o filează, „personal m-am amuzat de multe ori cînd vedeam că se îndreaptă spre cîte un cetăţean să-l ia la rost că «de ce mă urmăreşti?»”.

Serviciul de filaj din Cluj-Napoca dispunea de un „sediu” conspirat aflat în Piaţa Libertăţii nr. 17 şi de două „baze” permanente. Pe str. Universităţii se afla conspirat ca Birourile M.I.C.I.M. – Ministerul Industriei Chimice – baza care a fost folosită în special pentru echipa de la Doina Cornea şi alte acţiuni de la Hotelul Continental. Cealaltă bază era la hotelul Transilvania situată conspirat în clădirea din dreapta hotelului unde erau şi depozitele fostului magazin de tip „Shop”. Posturile de filaj de la domiciliile obiectivelor au fost domicilii ale unor persoane de încredere ale Biroului de Investigaţii, care îşi avea sediul în clădirea Arhivelor Statului, la parter (adică și locuința „amicului” meu de speologie din anii ’80, Mihai Wittemberger, ulterior membru PD Cluj – dovedit de către CNAS că și-a “turnat” la Securitate propriul tată). Aceste posturi erau, în general, locuinţele unor cadre M.I. sau ale M.Ap.N. De unde se vede că, totuşi, Armata şi Securitatea colaborau deosebit de bine atunci cînd serveau dictatura şi aparatul său represiv.

(Material scris și publicat în 2002, în Evenimentul Zilei, Ediția de Transilvania)

(Sursa: ziardecluj.ro)