Liber la anvelopări pe bani europeni şi pentru celelalte oraşe din judeţ

Asociaţiile de proprietari din oraşele judeţului Hunedoara pot cere bani europeni pentru reabilitarea termică a blocurilor până pe 16 noiembrie anul acesta. Fondurile puse la dispoziţie pot rezolva mai multe probleme ale locatarilor de la bloc, chestiuni prea costisitoare pentru orice buzunar. Prioritatea de investiţii 3.1 a fost lansată oficial, la Timişoara, vinerea trecută.

Până anul trecut doar asociaţiile de proprietari din reşedinţele de judeţ puteau obţine finanţări prin Programul Operaţional Regional destinate reabilitărilor termice. În noua sesiune financiară europeană, asemenea finanţări pot fi accesate şi de proprietarii de apartamente din celelalte oraşe ale judeţului. La nivelul Regiunii V Vest sunt disponibile aproape 43 de milioane de euro pentru investiţii în reabilitarea termică a blocurilor. Valoarea minimă a unui proiect este de 100.000 de euro, iar cea maximă de 5 milioane de euro. Din totalul investiţiei, 60 la sută din sumă este suportat din bani europeni, iar restul de primăria localităţii în cauză şi asociaţia de proprietari. Dacă primăria oraşului decide să suporte 20 la sută, proprietarilor de apartamente din blocul vizat de proiect le mai revine doar 20 la sută din costul total al lucrării. Pe lângă izolarea termică (operaţiune care presupune nu doar acoperirea pereţilor exteriori cu plăci de polistiren, ci şi schimbarea tâmplăriei vechi), prin proiectele depuse se pot cere bani şi pentru producţia de energie din surse regenerabile (de exemplu, panouri solare amplasate pe bloc) sau înlocuirea lifturilor (cheltuială costisitoare pentru locatarii oricărui bloc dotat cu ascensor) ori înlocuirea instalaţiilor de iluminat de pe scara blocului.

Inerţie inexplicabilă

Pentru a „urni” un asemenea proiect, locatarii trebuie să se adreseze conducerii asociaţiei de proprietari din care fac parte, dar şi să ceară ajutorul primăriei oraşului. În Deva, în ultimii doi ani, au fost reabilitate termic mai multe blocuri, majoritatea cu 8 – 10 etaje, iar ocupanţii acestora au suportat între 10 şi 30 la sută din valoarea totală a investiţiei. Preşedintele CJ Hunedoara, Adrian David, spune că rolul esenţial în acest demers le revine asociaţiilor de proprietari care, deocamdată lipsesc din peisaj: „Este cea mai interesantă şi mai abordabilă axă de finanţare europeană. Din păcate ne confruntăm cu absenţa asociaţiilor de proprietari, iar aici primăriile au mai mult de lucru. La Deva, pe POR s-au reuşit câteva asemenea investiţii, iar pe alte axe de finanţare, proiecte asemănătoare au mai fost în câteva oraşe din judeţ. Toţi cei care locuiesc într-un bloc ar trebui să încerce accesarea unei finanţări pentru reabilitarea termică”. Ghidul solicitantului pentru proiecte de reabilitare termică se găseşte pe pagina de internet www.adrvest.ro

Proiecte pentru drumuri, cu gândul la „resturile” din licitaţii

Tot vineri, 18 martie, şi tot la Timişoara a fost declarată deschisă şi o a doua axă de finanţări europene – cea care vizează reabilitarea drumurilor judeţene. Aici sunt disponibile 93 de milioane de euro, sumă care, într-o primă fază, este împărţită egal între cele patru judeţe componente ale Regiunii V Vest (Hunedoara, Timiş, Arad şi Caraş – Severin). Pe lista de priorităţi, judeţul Hunedoara apare cu proiectul de reabilitare a drumurilor judeţene ce formează „culoarul Mureş – Nord”, de la Ilia şi până la Geoagiu, dar şi cu proiectul de reabilitare şi lărgire a drumului dintre Hunedoara şi Călan, care ar urma să aibă câte două benzi pe sensurile de urcare.

Pe lista de rezervă la capitolul „drumuri”, CJ Hunedoara mai are trecută modernizarea a 14 kilometri de drum judeţean între Pojoca şi Grind, dar şi modernizarea drumului de la Orăştie la Costeşti pe o lungime de 17 kilometri.

„Experienţa anilor trecuţi a arătat că, din resturile rezultate de la alte licitaţii, putem finanţa proiecte pentru drumuri din judeţul Hunedoara. Aşa s-au finanţat drumul spre Sarmizegetusa Regia şi cel spre Pasul Vulcan. Avem şi acum motive temeinice să credem că vom putea finanţa şi proiectele de pe lista de rezervă. În ce priveşte drumul Sântuhalm – Hunedoara – Călan, am ales să depunem proiect pentru porţiunea dintre Hunedoara şi Călan pentru că acolo e nevoie de lucrări mai costisitoare, pe care nu le putem suporta din bugetul Consiliului Judeţean. Porţiunea dintre Sântuhalm şi Hunedoara va beneficia anul viitor de un proiect de reabilitare – modernizare care cred eu că va putea fi finanţat din bugetul Consiliului”, explică preşedintele CJ Hunedoara, Adrian David.