Insolvenţa CEH, încă o amânare a deciziei

Complexul Energetic Hunedoara mai are de aşteptat până să se pună, din nou, la adăpost sub „umbrela” insolvenţei, dacă va reuşi acest lucru. Tribunalul Hunedoara nu s-a putut pronunţa ieri asupra cererilor de intrare în insolvenţă depuse pentru CEH deoarece Sindicatul „Noroc Bun” de la Livezeni a formulat o cerere de intervenţie prin care se opune acestui demers.

CEH a ieşit din insolvenţă cu mai bine de o lună în urmă, printr-o decizie a Curţii de Apel Alba Iulia care, atât în mai, anul curent, cât şi în noiembrie, a dat dreptate sindicatului amintit, organizaţie care a arătat că nu este respectată legea minelor prin intrarea în insolvenţă. Un alt motiv pentru scoaterea din insolvenţă a CEH a fost faptul că rejudecarea dispusă în mai a fost efectuată de acelaşi judecător sindic care s-a pronunţat şi pe dosarul iniţial, în 7 ianuarie 2016.

Motivele opoziţiei sindicale

Sindicatul „Noroc Bun” solicită respingerea cererilor de insolvenţă susţinând că „CEH are sume importante de bani de recuperat de la diverse societăţi de termoficare din Valea Jiului (…) CEH a făcut plăţi preferenţiale către diverşi creditori, a făcut angajări şi a creat posturi de directori în ultima perioadă. Plăţile făcute către diverşi creditori depăşesc cu mult datoria pe care o are SC CEH-SA  către societăţile care i-au cerut insolvenţa, în condiţiile în care Statul Român, cel mai mare creditor,  prin diversele sale structuri, nu a cerut insolvenţa societăţii”.

În cererea sa de intervenţie, sindicatul amintit mai spune că, din nou, nu se respectă Legea Minelor şi că, dacă va intra în insolvenţă, CEH nu va mai putea beneficia de sumele alocate pentru serviciile de sistem (energetic), fapt care ar însemna, automat, falimentul companiei.

Justificarea administraţiei

Managerul general al CEH, Michael Melczer, spune că orice zi pierdută înseamnă sporirea şanselor de apariţie a unor situaţii total neplăcute: „Funcţionăm la capacitate maximă, cu tot Grupul III de la Mintia şi am pornit şi Termocentrala Paroşeni, pentru că aşa ni s-a ordonat din Dispeceratul Energetic Naţional. Consumăm şi mult cărbune dar şi mult gaz. Mi-e teamă să nu rămânem fără gaz metan, pentru că, de produs noi producem, dar nu încasăm niciun leu pentru că suntem cu banii blocaţi la surse”.