Îndurarea Comisiei Europene, ultima speranţă pentru CEH

Noul director al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruţ, a prezentat, în linii mari, planul de restructurare ce va fi prezentat Comisiei Europene pe 24 octombrie. Acesta este termenul până la care Ministerul Energiei trebuie să vină cu o strategie viabilă şi realistă de salvare a CEH, astfel încât mineritul din Valea Jiului şi termocentralele de la Paroşeni şi Mintia să supravieţuiască după anul 2018.

„În ce ceea ce priveşte activitatea minieră, se are în vedere continuarea activităţii de extracţie în condiţiile prevăzute prin Decizia 2010/787/UE, cu accesarea unui ajutor de stat, care, până la eficientizarea activităţii exploatărilor, va compensa diferenţa dintre preţul de producţie al cărbunelui şi cel de vânzare.
De asemenea, vom prezenta CE argumente pertinente de natură tehnică care să determine extinderea termenului limită privind închiderea minelor, de la anul 2018 la anul 2024, cu intenţia ca în acest interval să facem eforturile necesare rentabilizării activităţii astfel încât să asigurăm resursele financiare care să permită returnarea ajutorului de stat şi continuarea în viitor a exploatării cărbunelui. Accesarea ajutorului de stat va permite menţinerea locurilor de muncă, cu consecinţe benefice în plan social şi economic” se arată în răspunsul noului manager al CEH, transmis redacţiei prin intermediul biroului de presă al Complexului.

Planuri pentru Paroşeni şi Mintia

“În ceea ce priveşte activitatea energetică, se are în vedere finalizarea lucrărilor de desulfurare de la SE Paroşeni, obţinerea licenţelor de funcţionare a SE Deva (Termocentrala Mintia – n.red.) şi rezolvarea aspectelor legate de conformarea la condiţiile de mediu pentru grupurile operaţionale ale SE Deva. În acest sens, se va asigura o funcţionare atât pe cărbune, cât şi pe gaz, pentru ca, cel puţin în perioada de vară, efectul poluant al SE Deva să fie limitat (prin funcţionarea pe gaz). De asemenea, pentru SE Deva se propune constituirea unei noi capacităţi de producţie adaptată arderii deşeurilor municipale”, se mai arată în acelaşi răspuns.
Reprezentanţii CEH consideră că planul de restructurare la care încă se lucrează „are şanse mari de a fi aprobat pentru că se mulează exact pe cerinţele Comisiei Europene”. Aceştia spun că s-au luat déjà unele măsuri de reducere a costurilor de producţie fără a fi afectate locurile de muncă. Pe de altă parte, luni încep lucrări de reabilitare a reţelei termice din Valea Jiului, reţea pe care se pierde 75 la sută din  agentul termic produs la Paroşeni.
La întrebarea “Ce se va întâmpla cu CEH şi angajaţii săi în cazul în care Comisia Europeană respinge planul de restructurare propus?”, ni s-a răspuns astfel: “Ca măsură de siguranţă, facem toate eforturile pentru a obţine finanţări, avansuri sau credite pentru constituirea până în 21 octombrie a resurselor financiare necesare rambursării împrumutului accesat. De asemenea, s-au luat măsuri pentru valorificarea stocurilor fără mişcare şi cu mişcare lentă”.

Finanţarea, o problemă încă nerezolvată

În răspunsul CEH nu se specifică despre ce împrumut este vorba şi care ar fi sursele de finanţare ale investiţiilor propuse pentru sectorul de minerit şi cel de producţie a energiei. Doar pentru conformarea Termocentralei Mintia sunt necesare între 80 şi 120 de milioane de euro, conform fostului director al CEH, Constantin Jujan
Liderul sindicatului Muntele, Petre Nica, spune că împrumutul de 150 de milioane de lei acordat de stat în vara acestui an nu poate fi rambursat pentru că, pur şi simplu, CEH nu are forţa financiară necesară. „Eu cred că e vorba de acel împrumut de 35 de milioane de lei din 2009 – 2011 considerat ajutor de stat ilegal pentru Mintia”, apreciază liderul sindical, care mai spune încă o dată că intenţiile administraţiei sunt lăudabile, dar au un mare neajuns: lipsa susţinerii financiare din partea proprietarului – adică statul român.
Conform lui Nica, regulamentul european menţionat şi în răspunsul CEH prevede clar închiderea minelor care au nevoie de subvenţii, iar o prelungire a termenului stabilit pentru 31 decembrie 2018, este foarte puţin probabil să fie acceptată doar pentru cazul României